Lupta în declaraţii cu monstruozităţile din urbanism

În şedinţele unde se analizează proiecte se cere coerenţă şi respectarea regulamentelor, în vreme ce în teren clujenii constată că în vecinătatea locuinţelor proprii apar construcţii cu puţină legătură cu astfel de principii.

Noile declaraţii ale primarului Emil Boc au venit în prima şedinţă a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU) din acest an, unde unul dintre punctele de discuţie a vizat un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) iniţiat de proprietari privaţi, pentru construirea de locuinţe în zona str. Viile Dâmbului Rotund. Beneficiarii vor transformarea încadrării terenurilor lor din subzona locuinţelor situate pe versanţi slab construiţi cu regim de înălţime de maxim parter şi mansardă (unde parcela are suprafaţa minimă de 1.500 mp) într-o zonă unde sunt permise locuinţe individuale şi colective mici cu maxim două niveluri (unde suprafaţa parcelelor poate fi mai mică).

La această propunere, primarul Emil Boc, aflat la al treilea mandat, cel care conduce şedinţele de urbanism, a invocat principiul coerenţei pentru dezvoltarea oraşului. "Nu schimbăm în fiecare an regulile. Trebuie să fim coerenţi. De acolo apar monstruozităţile. Nu putem veni noi aici şi să punem de-o înjumătăţire de teren. Regulile au fost făcute de nişte specialişti care au avut în vedere configuraţia terenului. Gândiţi-vă cum arată Bună Ziua! Dacă începem cu un regim de înălţime, hai să rămânem acolo. Să nu facem un dâmb - o vale, un dâmb - o vale, aşa apar monstruozităţile. Cum vorbim noi acum despre ceea ce s-a permis în administraţii anterioare aşa se va vorbi peste câţiva ani despre ceea ce permitem acum. Să dăm coerenţă zonei şi se va vedea în câţiva ani", a ţinut să intervină primarul, în şedinţa de urbanism.

Primarul nu se află la prima declaraţie de principiu pe teme de urbanism. În decembrie, mai mulţi vecini îngrijoraţi că o nouă construcţie de pe str. C. Brâncuşi le-ar afecta locuinţele şi calitatea vieţii şi-au prezentat plângerile la primărie, prilej cu care Boc declarat public că nu promovează "o asemenea porcărie" de proiect. Acesta prevedea o construcţie cu demisol, parter şi două etaje propusă pe un teren de 1.063 mp, între două blocuri de patru etaje. În teren continuă, însă, apariţia construcţiilor care contrazic principiul invocat de primar. Ani în şir, urbaniştii şi vecinii unor noi construcţii ridicate în oraş au atras atenţia asupra invaziei haotice a dezvoltărilor imobiliare, apărute în urma unor derogări de la regulamente (considerate uneori depăşite), fără să se ţină seama de infrastructură sau de vecinătăţi. Extensia din sudul Clujului, amintită acum de primar, este una dintre primele pe care specialiştii le dau ca exemplu de dezvoltare haotică, sub presiuni imobiliare, pe sistem "urbanism de parcelă", fără planificare prealabilă.

Locuitori din zone ca Bună Ziua au probleme cu infrastructura deficitară şi cu lipsa de servicii precum grădiniţe sau spaţii verzi. În această perioadă, întregul Clujul urbanistic operează între un Plan Urbanistic General (PUG) considerat depăşit (intrat în vigoare în 1999, expirat în 2009 şi prelungit) şi unul nou care ar fi trebuit să fie în vigoare de trei ani, dar care nu are încă toate avizele. Un caz recent sesizat de clujeni e cel de pe str. Măceşului, unde locuitorii au ieşit să protesteze în stradă, disperaţi că într-o zonă de case şi clădiri de două etaje a început construirea unor blocuri de cinci etaje. Un grup de cetăţeni din cartierul Bună Ziua, vecini ai ansamblului Synesis de pe str. Măceşului, avizat de primărie în 2008 şi autorizat anul trecut pentru execuţie au cerut Consiliului Local, la finalului anului trecut, să revoce actele prin care acesta a primit undă verde pentru 5-10 etaje.

Direcţia de urbanism a transmis aleşilor locali că proiectul blocurilor de pe Măceşului este legal. Vecinii viitorul ansamblu reclamă că blocurile a căror construire a început în 2013 depăşesc regimul zonei, vor crea probleme de trafic şi nu beneficiază de reţele edilitare capacitate real. Aceştia se tem că, după primele blocuri de cinci etaje, urmează cele de 8-10 etaje, aprobate prin acelaşi PUZ din 2008. În acest caz, Direcţia de urbanism a adus argumente din PUG din 1999, potrivit căruia în zona viitorului ansamblu de pe Măceşului mai sunt autorizate proiecte de blocuri, pe principiul centrelor de cartier, lacuna din PUG 1999 care a adus aglomerări şi blocuri între case (cum ar fi cazul unui ansamblu de pe Romulus Vuia sau o viitoare dezvoltare pregătită în zona Romul Ladea). Administraţia locală a avizat în Bună Ziua astfel de proiecte (centre de cartiere) care pe hârtie trebuiau să aducă servicii publice pentru cetăţeni, dar care nu s-au mai regăsit în teren.