Ministrul Transporturilor: “Operarea metroului de Cluj va fi foarte scumpă”

Ministrul Transporturilor: “Operarea metroului de Cluj va fi foarte scumpă”
Forajele geotehnice pentru metrou se derulează pe trei variante de traseu | Foto: Geostud

Cătălin Drulă, ministrul transporturilor, așteaptă concluziile studiului de fezabilitate ca să vadă dacă proiectul metroului de la Cluj este fezabil. Dacă trenul de mare viteză Cluj – Oradea se apropie de faza scoaterii la execuție a lucrărilor, în cazul autostrăzii spre Mureș există pericolul rezilierii contractului.

“La metroul de la Cluj se află în derulare studiul care ne va spune dacă e fezabil, mai ales că acesta va avea cel mai probabil costuri foarte mari de operare, care vor trebui subvenționate dintr-un buget, dar să vedem din care. Din cel național ar fi corect, dacă și cel de la București este finanțat tot de acolo. Începem să vedem limitele acestui model și să ne gândim la limitele operaționale ale acestor tipuri de infrastructuri în legătură chestiunea bugetară, pentru că operarea și întreținerea acestora sunt scumpe”, a spus ministrul, la videoconferința Ziare.com.

“Sunt lucruri la care trebuie să ne gândim, altfel ne vom uita peste ani la ele doar ca la niște lucruri frumoase și atât, după care se părăginesc, iar acesta nu este un lucru de dorit să se întâmple în România. Sunt voci, experți care spun că un metrou este fezabil de la o dimensiune de 2 milioane de locuitori, hai să zicem că ar fi 1 milion, poate fi și la dimensiunea Clujului.

La aceste răspunsuri ar trebui să răspundă în mod onest acest studiu de fezabilitate care se uită și la costuri, inclusiv prin investigațiile geologice care se fac, dar și la cerere, câți călători ar fi, cât ar costa un abonament, ce venituri s-ar produce. Toate aceste lucruri vor fi puse pe hârtie și ne vom uita dacă acest proiect este fezabil”, a menționat Drulă.

Proiectul metroului și trenului metropolitan din Cluj a fost estimat la 5,7 miliarde de lei, propunerea fiind de finanțare din fonduri europene, bugetul de stat, credite, bugetul local, alte surse legal constituite. Metroul este prevăzut pe 15 km, cu 16 stații, pe traseul Podul IRA - comuna Florești, cu prelungire la Gilău, în etapa II. Studiile sunt derulate de asocierea SWS Engineering (Italia) - Systra (Franța) - Metrans (România).

Autostrada Câmpia - Chețani, între reziliere și realocare

Oficialul de la transporturilor a recunoscut că situația Autostrăzii Transilvania (A3) dintre județele Cluj și Mureș este una complicată. “Pe lotul Chețani – Câmpia Turzii, compania Straco a depus la licitație, în 2015, o ofertă subevaluată, iar acum se află în insolvență. La acele costuri reduse pe care le-a propus atunci și-a planificat mai mulți bani, iar acum nu se poate descurca.

Trebuie să vedem dacă putem face o actualizare, o indexare a prețurilor, să vedem cum a crescut prețul bitumului în această perioadă, dacă au evoluat în acest fel materialele de construcție, însă s-ar putea ca nici așa firma să nu aibă capacitatea financiară de a derula contractul. Noi nu putem să dăm dublu și, gata, altfel orice firmă ar veni cu o subevaluare la licitație și apoi să spună că nu poate să facă și de fapt astfel trișează ca să ia lucrarea”, consideră Drulă.

“Este un interes foarte mare din partea noastră ca acest proiect să fie finalizat. Încă sunt încercări de a salva contractul, există posibilitatea de reziliere, deși noi, în principiu, ne-am dori să avem firme românești bune, solide, care să crească oameni pe termen lung, echipe locale de ingineri, proiectanți.

Aici sunt, însă, niște subcontractori - oameni care au făcut lucrări de calitate, cu echipe frumoase, care din păcate vor rămâne fără bani plătiți, pentru că în acest caz se vor înscrie la o masă credală la compania aflată în insolvență, deci o situație nefericită. În varianta B, după reziliere se face o expertizare tehnică a lucrărilor și se scoate la licitație spre ofertare, iar după o anumită perioadă se găsește un nou constructor.

Varianta A este preluarea acestui contract de către un subantreprenor cu o anumită capacitate care să își asume aceste prețuri mai mici, iar când ajunge la nivel de asfalt să se echilibreze financiar. La Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere ne găsim spre finalul luării unei decizii, dar nu e nicio bucurie să anunți că un contract s-a reziliat.

Totuși, în relația dintre public și privat există niște limite legale, iar în cazul în care o companie își bate joc de o licitație sau o greșește, făcând-o prea mică, nu poți să faci foarte multe. Directorul general al CNAIR încearcă să salveze contractul, deja a avut foarte multe discuții, pentru a nu se ajunge la relicitare. Acest contract se târâie deja, dacă nu de 6-8 luni, deja de câțiva ani. Trebuie luată o decizie și sperăm să nu fie una neplăcută”, spune ministrul.

Proiectul Autostrăzii Transilvania (Braşov – Borş), parte din A3, a început în 2004, în baza unui contract – estimat încheiat cu compania americană Bechtel, ce trebuia executat până în 2012. Acesta a fost reziliat în 2013. A3 a fost împărțită inițial de autoritățile române în două proiecte independente, București – Brașov și Brașov – Cluj – Borș, lungimea sa totală fiind de 584 km.

Linia electrificată Cluj - Oradea, un proiect de 40 de ani

Ministrul a precizat stadiul realizării liniei de mare viteză Cluj-Napoca – Episcopia Bihor. “Această linie este cuprinsă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar studiul de fezabilitate care se derulează acolo de ani de zile este aproape de finalizare, deci ar urma licitația pentru găsirea constructorilor care să execute lucrările de electrificare, modernizare.

E un proiect de care România și-l dorește de 40 de ani, deci este unul în topul celor mari de infrastructură, în derulare și la finanțare. Totuși, noi trebuie să investim echilibrat în toate regiunile, în sistemele rutier, feroviar și alte infrastructuri să acopere toate zonele, Dobrogea, Moldova, Oltenia, deoarece toți românii plătesc taxele și impozitele”.

Electrificarea şi reabilitarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca - Oradea - Episcopia Bihor, proiect de 1,8 miliarde de euro, este prevăzut pentru finanţare din PNRR, licitaţia pentru execuţie urmând să aibă loc în perioada aprilie-mai. Acesta presupune reabilitarea liniei pe 66 km, electrificarea pe 160 km și cale ferată dublă pe 88 km, pentru ca trenurile de călători să circule cu viteze de până la 160 km/oră.

Pierderi mari la companiile de stat

Drulă s-a arătat nemulțumit de performanța societăților de stat. “Am cerut planuri de restructurare și reformă pentru toate companiile publice din subordine. La CFR Călători trebuie să avem eficiență, material rulant; sunt 1.000 de vagoane care stau la gard. Mi-aș dori să atragem bani din PNRR, pentru că mai vreau să văd trenuri trase de locomotivă cu două vagoane în spate sau cu un vagon, iar oamenii să vrea să urce și să n-aibă unde. 390 de milioane de lei este pierderea anuală la această companie pe care vrem să o facem eficientă. La fel, la Aeroportul Henri Coandă trebuie făcută “curățenie” pentru că este pierdere de 120 de milioane, să punem un management privat, stabil, pe patru ani”.

Comenteaza