Miracolul de la Câmpeneşti. Statul, cel mai bun administrator

„Investim în aceste lacuri din 2013, am populat cu peste 10 tone de peşte, crap - novac, fitofag, ten, ultimul, pentru curăţarea de vegetaţie. Lacul de pescuit sportiv este acum suprapopulat: am avut chiar probleme cu peştii în perioada de caniculă. Am luat decizia ca din acest weekend să permitem reţinerea carasului care s-a înmulţit. Vom amplasa şi un sistem de aeratoare care să asigure oxigenul necesar. 
 
Strategia noastră vizează concesionarea a două dintre cele şase lacuri; unul pentru creşterea peştilor exotici, de care un investitor s-a arătat interesat, iar acesta ar asigura şi asistenţa tehnică pentru toate lacurile noastre. Un alt lac ar fi destinat pescuitului la răpitor. O asociaţie de specialitate a făcut studii şi a constatat că şalăul s-a adaptat bine, iar lacul poate fi folosit pentru spinning.

Un alt proiect, încă în studiu, vizează amenajarea unuia dintre lacuri pentru agrement, cu hidrobiciclete, însă trebuie să vedem ce părere are şi direcţia sanitară. Important este ca toate aceste concesionări să reducă din cheltuielile de care este nevoie pentru întreţinerea celor şase lacuri şi a iazului de alimentare. Anul acesta a fost bun în privinţa alimentării cu apă”, relatează primarul comunei Apahida, Grigore Fati.  

Verile secetoase au făcut ravagii
 
Pescarii sportivi constată, pe site-urile şi forumurile de specialitate, faptul că în lacul 6 Primăria Apahida a populat îndeosebi cu crap românesc şi chinezesc, cu greutatea de până la 3 kilograme. În verile secetoase, lacurile 3 şi 4 au fost secate, iar peştii, mutaţi în restul lacurilor, menţionează amatorii de pescuit. 
 
„Am fost la Câmpeneşti în 4 iulie, am prins doi crapi, primul de 3 kg, al doilea, de 4-5 kg, amândoi la boilies pe baza de făină de peşte. Tariful de pescuit este 40 de lei pe lacul cu pontoane, primul din Câmpeneşti. Acolo se prinde cel mai bine, pescuitul este Catch & Release („prinde şi eliberează”) şi nu este permis pescuitul nocturn. Celalalte lacuri au ramas tot aşa, doar că pescuitul este permis doar cu trei beţe şi două lansete pe persoană”, constată pescarul Ionuţ Săliştean. 

2.500 de pescari sportivi anual
 
Amenajarea piscicolă ocupă o suprafaţă de 116 ha, iar cele şase eleştee atrag anual 2.500 de pescari sportivi. „S-au construit pontoane, s-a realizat împrejmuirea lacurilor de reproducţie şi a bazinelor de depozitare, s-a achiziţionat puiet pentru popularea lacurilor, s-a montat un sistem de supraveghere video. 
 
Dezvoltarea amenajării piscicicole prin popularea cu peşte de calitate, construcţia de noi pontoane, dezvoltarea infrastructurii (asfaltare drumuri, introducere canalizare, extindere reţele de apă şi electrice, construcţia unui ştrand, amenajarea unui lac pentru plimbare cu bărcile de teren, introducerea în circuitul piscicol şi turistic de interes local sau regional duc la dezvoltarea rapidă a localităţii”, se specifică în strategia de dezvoltare a comunei în 2014-2020.  Depopularea fermelor şi fărămiţarea pământului au avut impact negativ.

„Ponderea producţiei agricole s-a schimbat în favoarea gospodăriilor particulare o dată cu redobândirea dreptului de proprietate asupra pământului, desfiinţarea unităţilor agricole cooperatiste şi intercooperatiste, declinul fostelor întreprinderi agricole de stat, posibilităţile de cumpărare a construcţiilor şi a incintelor, redobândirea dreptului de proprietate asupra pământului. Fermele au fost depopulate, destinaţia lor fiind schimbată în unele cazuri”.
 
Dealurile din jurul lacurilor s-au umplut de construcţii de toate felurile şi de toate culorile, cu toate că drumul principal de acces este încă neasfaltat. „Era bine să se fi dat două modele de case, ca în vestul Europei, iar acestea să se respecte. Aşa fiecare şi-a ridicat casa, mai ales cele de vacanţă, după cum l-a tăiat capul”, observă un locuitor din zonă. 
 
Bătaie pe apa din lacuri
 
Una dintre cele mai mari probleme o reprezintă perioadele lungi de secetă. Acum cinci ani, administraţia a intrat în conflict cu investitorul olandez Jacob Verdesgraf, care a amenajat o fermă de ovine şi un teren de golf. Reprezentanţii primăriei i-au reproşat faptul că s-a aprovizionat din lacul 3 cu o cantitate mult prea mare faţă de cât i s-a permis, faţă de alţi proprietari de turme, şi i s-a sugerat să facă alimentarea cu cisterna, din râul Someş. Atunci nivelul apei s-a redus şi a apărut mortalitatea piscicolă, îndeosebi printre crap şi şalău.   
 
Marii investitori, prezenţi în zonă
 
Apahida a atras companii importante ce au ales să se dezvolte aici. În comună au realizat investiţii Rehau (tehnică pentru ferestre şi faţade), Tirrena Scavi (construcţii industriale), Ulma Packaging (ambalaje de plastic), Fencs Industries (prelucrare inox), Sammil (panificaţie), Terapia, Farmexpert, Farmexim (depozite farmaceutice), Termoplast (tâmplărie din materiale plastice), Rotta Print (tipografie), Promod, Willy &Comp, Oncos (comerţ), iar la Dezmir şi Sânncicoară, Romcatel (gaze lichefiate), Bonas (producţie de lactate), Farmec, AgroTransilvania (depozite), Thiessen Krup (ansambluri metalice), TNT (curierat), Erich Van Wijk, DAF, RMB-Interauto, Polymobile, Nexon,Tivo-Center, C&M (auto), Rondocarton (ambalaje), ARL (construcţii), Cosm-fan (prelucrare carne).