Noi vești pentru mega-proiectul Tarnița - Lăpuștești. Burduja: "Trecem la licitația pentru studiul de fezabilitate"

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță că s-a încheiat consultarea de piață pentru realizarea proiectului de la hidrocentrala Tarnița - Lăpuștești și se trece la licitația pentru studii de fezabilitate.

"Noi vești pentru Tarnița – Lăpuștești. S-a încheiat consultarea de piață, trecem la licitația pentru studiul de fezabilitate. Pentru anunțul lansat pe 1 august de SAPE SA, pentru etapa de cercetare de piață, pentru stabilirea valorii estimate, respectiv a prețului estimativ pentru fiecare fază de proiect solicitată, durata de realizare a celor două etape, documentele necesare, identificarea prestatorilor cu experiență, a existat interes internațional. Companii din Coreea de Sud, Spania și Germania și-au exprimat interesul", transmite Sebastian Burduja pe pagina sa de Facebook.

Acesta precizează că hidrocentrala Tarniţa - Lăpuşteşti reprezintă un proiect prioritar, atât pentru România şi Ministerul Energiei, cât şi pentru el, personal, ca ministru - "Pentru că vorbim despre un proiect de care România are nevoie. Și despre care vom mai vorbi, cu siguranță, în viitorul foarte apropiat" - a scris Burduja.

Potrivit acestuia, au fost depuse 13 oferte neangajante pentru realizarea hidrocentralei din Cluj.

"Astăzi vă pot spune că au fost depuse 13 oferte neangajante pentru realizarea proiectului Tarnița – Lăpuștești. Ele vor fi analizate de SAPE, urmând ca în septembrie să trecem la următoarele etape", precizează Sebastian Burduja.

Conform acestuia, în septembrie, SAPE, Ministerul Energiei și Hidroelectrica vor elabora caietul de sarcini privind întocmirea studiului de fezabilitate pentru realizarea obiectivului de investiții Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești.

La sfârşitul lunii iulie, Sebastian Burduja a vorbit despre proiectul centralei hidroenergetice cu acumulare prin pompaj Tarniţa - Lăpuşteşti, menţionând că nu e prima dată când România încearcă să facă acest proiect, dar că acum "a venit timpul lui".

" (...) ne-am asumat un program ambiţios de sprijinire a investiţiilor în infrastructura energetică a României şi, probabil, cel mai important proiect pe care România avea datoria să îl facă de acum 40 de ani sau mai bine de atât este Tarniţa - Lăpuşteşti. (...) Pe înţelesul tuturor: avem două lacuri la Tarniţa şi Lăpuşteşti, unul plasat mai sus decât celălalt. Atunci când avem nevoie de producţie în sistem, apa din lacul de sus trece prin turbine şi produce energie electrică. Atunci când avem excedent de producţie, activăm pompele din lacul de jos şi, practic, urcăm apa în lacul de sus şi astfel reîntregim potenţialul acestei hidrocentrale", a explicat Burduja".

Tarnița - Lăpușești, un proiect din 1975

Centrala trebuia să fie situată la 30 km depărtare de oraşul Cluj-Napoca, pe valea râului Someşul Cald, pe versantul stâng al acumulării Tarniţa şi este prevăzută a se realiza cu patru grupuri reversibile, turbina-pompă, cu o putere instalată de 4x 250 MW, construcţia fiind preconizată a se realiza în două etape pe parcursul a 5-7 ani.

Principalul obiectiv al proiectului este creşterea siguranţei în funcţionare a SEN, centrala putând asigura funcţionarea optimă şi sigură a acestuia, în condiţiile creşterii considerabile a portofoliului capacităţilor de producţie din surse regenerabile, fiind un acumulator de energie electrică ce asigură transferul acesteia la vârful curbei de sarcină, furnizând, aşa cum am arătat anterior, servicii tehnologice de sistem pentru România şi ţările învecinate.

Prin realizarea acestei capacităţi hidro cu acumulare prin pompaj pot fi acoperite atât nevoia crescută de stocare a energiei şi transferul surplusului din zona de gol în cea de vârf a curbei de sarcină, precum şi echilibrarea capacităţilor regenerabile de producţie necontrolabilă prin asigurarea unei funcţionări optime a grupurilor mari din sistem.

Proiectul hidrocentralei nu este însă unul nou, primele analize privind realizarea construcţiei fiind făcute în perioada 1975-1985, când Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice (ISPH) s-a implicat în elaborarea studiilor de amplasament şi studiilor de schemă pentru realizarea unei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj în România. Apoi, în perioada 1985-1988, pe baza considerentelor tehnico-economice, s-au concretizat opţiunile spre bazinul Someşului Cald, unde lacul de acumulare Tarniţa putea îndeplini rolul de rezervor inferior, locaţia fiind considerată drept cea mai favorabilă din punct de vedere geologic şi hidrologic.