„Orașele mici sângerează. Au licee de informatică, dar tinerii își fac startup-uri la Cluj”

Universitarul care a concretizat strategia Clujului, Călin Hințea, spune că șansa unui oraș mic este ca acesta să devină atractiv, diferit și prosper, pentru a stopa migrarea tinerilor. După ce infrastructura se va îmbunătăți, oamenii de la oraș se vor orienta către localitățile mai mici, dar atractive, ca în Vest. Acesta și-a expus viziunea în cadrul dezbaterii Urban Talks.  

• "În ultimii 30 de ani dezvoltarea urbană în România a fost legată de polii de dezvoltare, dar nu toți primarii au utilizat oportunitățile pe care le aveau. A fost ca o autostradă cu un sens: comunitățile mari au câștigat, orașele mici au pierdut, în special resursă umană educată, problemă greu de soluționat pe termen lung".
  
  
• "În strategie contează ce face managementul organizației, unele primării s-au prăbușit pentru că, deși aveau specialiști buni, nu aveau susținere. Trebuie să ajungi foarte ușor dintr-un oraș mare în unul mic, nu o aventură de 2-3 ore. Primarii încearcă să facă o linie de cale ferată, dar Ministerul Transporturilor îi întreabă: dar  cine sunteți voi, de ce ați conta pentru mine? Nu e vorba numai de capacitate administrativă locală, ci și de mediul macro".
  
  
• "Va crește capacitatea de mobilitate, sunt fonduri europene, dar acestea au mulți participanți și puțini câștigători. Sunt licee de informatică realizate în micile orașe, dar de fapt oamenii buni de acolo își fac startup-uri în Cluj sau în străinătate, aici este miza strategică. Clujul nu competiționează nici cu București, nici cu Alba Iulia, primul motor al administrației publice este de fapt comunitatea locală. Oamenii educați vor dori să meargă în părți mai liniștite, lucru care se întâmplă în vest, însă aceste orașe mici vor trebui să aibă temele făcute, cu proiecte".
  
  
• "Orașele mici și mijlocii gândesc în anumit fel, se bazează pe imaginea lor din trecut. Primarii trebuie să dea o direcție energiilor dintr-o comunitate, să nu se risipească. Sunt 80-90 de indicatori specifici pentru calitatea vieții într-o localitate, monitorizați anual, care dau scorul dacă orașul este atractiv sau nu: de la infrastructură - dacă pot să merg cu căruciorul pe trotuar, până la cât de atractiv este orașul pentru antreprenoriat".
  
  
• "Așteptările populației educate sunt mai mari decât infrastructura. Accesibilitatea locuirii este importantă, de ce vreau să mă mut acolo? Avantajul competitiv contează și el, cu cine concurez? Sunt două surse: fie faci ceva diferit față de alte orașe, ceea ce e destul de dificil, fie faci același lucru, însă la un nivel mult mai mare. Trebuie să ai proiecte care să facă orașul atractiv, diferit și prosper. Vom vedea vedete și pierzători în viitorii ani în aceste orașe, dar în ultima variantă refacerea lor va fi imposibilă pe termen mediu".
  
  
• "Pentru aceste orașe este important să își definească acum viziunea mare. Dacă nu ai această viziune, vei spune că orașul trebuie să fie din toate și de fapt din nimic. Sunt limitări pe care le are un primar, iar atunci trebuie să fie foarte creativ, în condițiile în care dministrația locală este o zonă managerială foarte dificilă, în care nu s-a investit aproape nimic".
  
  
• "Orașele mici trebuie să facă o analiză realistă a ceea ce pot pe termen lung. Apoi să definească sursele de avantaj competitiv, unele au doar 1-2 sau deloc, iar atunci trebuie să inventeze o idee, mai greu, dar deloc imposibil. Populația va merge dinspre orașele mari spre cele mici, iar administrația locală ar trebui în primul rând să nu îi încurce, însă apoi administrația națională va trebui să îi ajute, mobilitatea să fie complet diferită în România".
  
  
• "Strategia de oraș trebuie să fie realistă, mai ales că proiecte strategice pe 10-15 ani sunt tot mai greu de realizat. Să utilizeze resurse umane diverse: tineri antreprenori, oameni care se întorc - știu un manager de la General Motors care acum e city manager într-un oraș din România. Apoi oameni care vin de acolo din alte părți, dar și oameni care nu sunt din partea locului, dar fac festivaluri, proiecte de regenerare urbană. Acolo unde administrația locală definește o viziune clară, energiile comunității se direcționează în acea direcție".
  
  
• "La nivel național nu avem o înțelegere strategică a administrației, dar la nivel local, dacă reușim să multiplicăm proiectele de succes, avem șanse. În România avem zeci de planuri strategice sectoriale nesincronizate cu altele, iar Planul Național de Redresare și Reziliență s-a modificat în decurs de câteva luni. Participarea cetățenilor poate să aducă dezvoltare întregului oraș".  

Municipii magnet, municipii fanion

Dezbaterea Urban Talks a relevat că există 103 municipii și 320 de orașe, dintre care Cluj-Napoca, Oradea, Alba Iulia, Timișoara, Iași sunt considerate orașe fanion sau magnet, ele numărându-se printre localitățile urbane cu cea mai mare creștere din Uniunea Europeană. Specialiștii au concluzionat că orașele mici și mijlocii vor deveni noi puncte de dezvoltare din România. Principalele teme dezbătute au fost construirea orașelor lipsite de resurse, perspectivele orașe monoindustriale sau neconectate geografic, înfrumusețarea orașelor mici. La dezbateri au participat Călin Hințea - Universitatea Babeș-Bolyai, primarul Reșiței, Ioan Popa, primarul Buzăului, Constantin Toma.