Pe fondul discuțiilor pe marginea dării în plată, fondurile alocate înițial pentru Prima Casă în 2016 - în valoare de aproximativ 1,69 miliarde de lei - au fost epuizate rapid în primele luni ale anului. După aprobarea legii, care a dus la creșterea semnificativă a avansurilor solicitate de către bănci, piața a „înghițit" pe nemestecate și o suplimentare în valoare de 500 de milioane de lei acordată de către stat.
În prima parte a lunii august, Anca Dragu, Ministru Finanțelor, a declarat că programul Prima Casă are un plafon aprobat în valoare de 8,1 miliarde de lei pentru 2016 - sumă din care s-a folosit până acum, în mod evident, doar o mică parte, respectiv puțin peste un sfert. Potrivit acesteia, Executivul are în vedere suplimentarea fondurilor către bănci „pe termen scurt", o decizie în acest sens urmând a fi luată în luna septembrie. Între timp însă, oficialii statului vor să analizeze succesul și impactul programului asupra pieței.
„Avem în vedere suplimentarea acestui fond pe termen scurt, cum de altfel avem în vedere şi o analiză care să dea direcţiile prin care acest program să se perpetueze pe o perioadă de timp mediu şi lung. (...) Stăm la masă cu băncile, cu investitorii, cu clienţii, să vedem în ce măsură acest program a fost unul de succes, în ce măsură piaţa are nevoie de el să continue, cum trebuie să continue şi să venim cu această propunere concretă pentru ca programul să fie unul cu predictibilitate, un program pe termen mediu şi lung."
Cumpărătorii, din nou în expectativă
Așa se face că, pe durata sezonului estival, se poate spune că piața tranzacțiilor cu locuințe a rămas, practic, fără „pâinea și sarea" necesare unei funcționări normale, anume accesul la finanțare.
Claudiu Hațegan, broker/owner al agenției bucureștene Klauss&Partners, recunoaște că, spre deosebire de anii trecuți, când activitatea de tranzacționare era susținută de cererea pentru programul Prima Casă, în vara aceasta lucrurile au mers extrem de prost. Cumpărătorii s-au împuținat foarte tare, iar distanța dintre așteptările acestora, pe de o parte, și cele ale proprietarilor, pe de altă parte, s-a accentuat.
Asta pentru că cei dintâi așteaptă ca piața - sau, mai exact, prețurile - să se prăbușească, pentru că nu se mai dau credite, așa că au intrat într-o stare de expectativă; întrucât atmosfera din piață este influențată mult de ceea ce se întâmplă în domeniul bancar, aceeași atitudine o au și cei care ar dispune de bani cash sau care și-ar permite să contracteze un credit ipotecar standard, cu un avans mai mare.
Apartamentele din cartiere, cele mai „lovite"
Cel mai afectat este segmentul mediu-low, din cartiere, pentru că acesta a depins până acum în proporție de 90% de creditele Prima Casă. În zonele mai bune și cu proprietăți mai deosebite (și mai scumpe) mai au loc tranzacții din când în când, pentru că profilul cumpărătorului este diferit în asemenea cazuri, acesta aflându-se la o a doua (sau o a treia) achiziție sau având în vedere un upgrade imobiliar.
În acest context, Claudiu Hațegan este de părere că programul Prima Casă este cu siguranță necesar pentru funcționarea pieței, în special a segmentului care se adresează clienților cu venituri medii și scăzute. Condiția este ca avansul să se mențină la același nivel redus, de 5%, acesta fiind, de fapt, singurul avantaj oferit față de creditele ipotecare standard, mai ales după aprobarea legii dării în plată.
