Foto "Plaiuri Noi" redă viaţă satelor din Cluj / Au stârnit interesul cu picnicuri în livezi şi ferme, dar "coc" primul brand de microregiune

Au un nume ce stârneşte interes: "Plaiuri Noi". Pe Facebook i-au chemat pe clujeni, la final de săptămână, la picnicuri tradiţionale în livezile şi fermele din judeţ, unde copiii şi-au putut face propriul borcan de zmeură sau alte bunătăţuri, ba să îşi culeagă fructe şi să-şi ducă acasă. Apoi, au umplut internetul de coloare cu poze de la evenimente sau tururi ghidate prin satele Clujului. 

ZIUA de CLUJ a vrut să afle mai multe despre ce înseamnă "Plaiuri Noi":

Primul brand de microregiune din judeţul Cluj apare pe teritoriul a 12 comune, la nord de Cluj-Napoca. Proiectul “Plaiuri noi” este menit să aducă laolaltă iniţiativele locale şi să crească atractivitatea teritoriului, prin castelele Bánffy, casele din piatră vulcanică, stufărişuri şi festivaluri.

Ţinutul este format din comunele Aluniș, Apahida, Bobâlna, Bonțida, Borșa, Cornești, Dăbâca, Iclod, Jucu, Mintiu Gherlii, Sic și Vultureni. Aici s-a structurat harta şi ideea primului proiect de brand de microregiune din judeş, numit la acest moment Plaiuri Noi, iar aria reprezintă teritoriul acoperit de structura de dezvoltare locală GAL Someș Transilvan. Un GAL (grup de acţiune locală) rural este un parteneriat dintre mai multe comune în vederea aplicării unei strategii comune, în principal prin gestionarea de fonduri europene.

“În zona menţionată, s-a simțit nevoia existenței unui brand creat profesionst, care să înglobeze sub o umbrelă comună toate inițiativele care se realizau în zonă și care să crească atractivitatea locului. Astfel, ei au inovat creând o masură de finanțare care să sprijine cercetarea și valorificarea identității locale”, au declarat iniţiatorii acestui brand de microregiune, pentru ZIUA de CLUJ.

Finanţare de la guvern pentru cel mai nou brand de Cluj

Proiectul este finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) pe măsura M2/6B - "Valorificarea patrimoniului local și consolidarea identității locale". Implementarea lui durează 12 luni, se încheie în septembrie 2019, iar obiectivul este realizarea strategiei de brand pentru teritoriul GAL Someș Transilvan.

Coordonarea directă a proiectului este realizată de Climb - Centrul pentru Branduri Locale Cluj-Napoca. Deşi Climb este format dintr-o echipă mică, cu doar doi membri permanenți, a reuşit să atragă colaborări pe partea de etnografie și comunicare, creând un mixt de expertize pe lucrul cu proiecte europene de dezvoltare locală pe de-o parte și branding, design și comunicare în turism pe de altă parte. 

“Suntem genul acela de colegi care ne întâlnim dimineața la birou și ne salutăm cu “Ştii la ce m-am gândit azi-noapte pentru proiect?”.  De multe ori în weekend-uri ne luăm familiile sau prietenii, urcăm în mașină și mergem la o activitate care se desfășoară în teritoriu sau într-un sat mai izolat. Așa am descoperit câteva dintre locurile şi poveștile aparte din zonă. Treptat, odată cu avansarea proiectului, funcțiile și rolurile noastre s-au schimbat, devenind tot mai mult un fel de actori ai schimbării rurale", au afirmat reprezentanţii Climb, echipa care implementează proiectul Plaiuri Noi.

Un brand de microregiune este un set de elemente care susțin specificul unei zone și care îi promovează lucrurile unice față de zonele învecinate, mai explică echipa Plaiuri Noi. Mai mult, acesta poate oferi un sens coerent și omogen la nivel de inițiative regionale şi în timp are scopul de a crea o stimă a apartenenței la un spațiu și un proiect constructiv. Un brand de microregiune mai are și avantajul că atrage oameni și proiecte locale spre o rețea comună.

"Completăm harta elementelor de patrimoniu cu cea a oamenilor întreprinzători"

Proiectul Plaiuri Noi este implementat pe trei mari etape. Prima parte este cea de cercetare și de cunoaștere a teritoriului: “Am creat o caravană și am mers prin toate comunele. Așa am cunoscut persoane, povești și inițiative interesante. Am făcut în paralel și o cercetare etnografică și a detaliilor specificului regional”, au relatat cei din Climb.

A doua parte a proiectului a constat în acțiuni de vitalizare a vieții ținutului, prin dinamizarea locurilor şi persoanelor din comunitățile locale.

“Planul nostru a fost nu de a organiza noi evenimente, ci de a-i impulsiona pe alții să treacă la acțiune, iar noi doar să îi sprijinim și promovăm. Am încurajat organizarea de activități care să susțină specificul pur local, care să împrumute cât mai mult din povestea istoriei sau a gastronomiei locale. Am realizat inclusiv un tur al locurilor mai puțin cunoscute din ținut, tur în care am intrat și în gospodării sau ferme de pe traseu. Scopul este să completăm harta elementelor de patrimoniu istoric cu o hartă a oamenilor întreprinzători din zonă care pot găzdui activități sau evenimente. Ne-am aliat la evenimente ca picnicuri, brunchuri, festivaluri cu tematică locală sau tradițională.”, au transmis reprezentanţii Climb.

Ultima etapă a proiectului presupune crearea propriu-zisă a brandului de microregiune: “A treia mare parte a proiectului este cea creativă, cea în care dăm un nume și o nouă față ținutului. Vom ieși cu un plan de comunicare strategic al zonei, cu un manual de identitate, cu un clip de promovare și un slogan care să întărească specificul ei”.

"Clujenii sunt dornici să consume produse și experiențe tradiționale locale"

Proiectul este primit cu "braţele deschise" de comunităţile rurale din cele 12 comune, spun cei de la Climb: "Unii recunosc beneficiile unei mărci care să dea putere produselor mici locale, alții se încarcă cu mândrie de apartenență la ceva care crește în regiune".

În acelaşi timp, publicul din exterior, compus în mare parte din clujeni, au primit evenimentele organizate de Plaiuri noi cu entuziasm şi deschidere: “(În rândul clujenilor- n.red.) E un adevărat curent de consumat produse și experiențe tradiționale și mai ales locale, iar dacă un eveniment din mediul rural mai acordă atenție și la activități pentru familii cu copii, succesul e garantat”.

Plaiuri noi susține organizarea de evenimente în comunitățile rurale din microregiune și le promovează, iar clujenii sunt aşteptaţi să descopere micii producători locali şi bucatele tradiţionale specifice, la ele acasă. Evenimentele sunt potrivite pentru întreaga familie, fiind organizate activități precum pescuitul, batmington, volley sau plimbări prin natură. De asemenea, copiii au şansa să vadă şi să înveţe cum se prepară produse locale de calitate.

Prețul biletelor este cuprins între 30 şi 70 de lei/persoană şi include o masă rece din produse locale (brânzeturi, produse din carne, legume și fructe de pădure), o masă caldă formată din preparate tradiționale, băuturi răcoritoare la discreție şi desert.

Bogăţiile ascunse ale microregiunii

Echipa Climb a destăinuit câteva dintre poveştile pe care le-au descoperit în comunele din microregiune, restul urmând să le promoveze treptat, după lansarea efectivă a brandului. Pe acestea le redăm în cele ce urmează:

La nord de Cluj-Napoca există un mare areal natural cu o floră extrem de bogată. Pajiștile speciale au făcut ca acest spațiu să fie singurul loc din Europa care să găzduiască toate speciile de fluturi Maculinea. Acești fluturi albaștri au și o poveste absolut incredibilă a ciclului de viață. Prezența lor face din acest ținut unul cu adevărat unic și demonstrează valoarea ecologică a lui.

În ținut se află trei mari castele ale familiilor Bánffy şi alte foste clădiri de patrimoniu ale familiilor nobile istorice. Împreună cu cetatea Dăbâca, arealul abundă cu povești din jurul castelelor de odinioară. Castelul de la Bonțida, atât prin impozanța sa, cât și prin festivalurile și evenimentele care se întâmplă aici, rămâne cel mai mare ambasador al ținutului.

La Vultureni se remarcă o comunitate locală puternică. Tineri mutați în zonă, împreună cu localnicii au pus bazele unei asociații și au început organizarea de festivaluri locale care deja au real succes. La Bonțida, Borșa și Sic, ferme sau localnici au început să își deschidă gospodăriile spre evenimente și activități.

La Răscruci și la Sic se organizează două mari tabere internaționale de dans popular. Fundațiile și comunitățiile de aici întreprind acțiuni constante de păstrare și promovare a acestui element al tradiției locale - dansul.

În deplasările de pe Valea Lujerdiului (comuna Cornești) am aflat că o parte din piatra folosită la construcția Casei Poporului și a decorațiunilor interioare provine de aici. Tot pe această vale există o marcă înregistrătă de jinars din prune galbene și o pensiune construită de primărie cu ajutorul unui antreprenor american care și-a reaflat istoria familiei, prin descoperirea unui cimitir evreiesc dintr-o pădure din aproapiere.

În Borșa am aflat că clopotul mic din biserica satului, clopot cu înscripții vechi slavone, apără comuna de grindină de fiecare dată când este tras la timp. La Giula găsim case speciale din piatră, dar cu acoperișuri aparte, brodate cu modele specifice Țării Călatei și păun întreg sculptat.