Proiectul energetic gigant Tarnița–Lăpuștești: Se vând vechile studii. Cine ar putea fi cumpărătorul

Documentația pentru proiectul hidrocentralei Tarnița–Lăpuștești ar putea fi scoasă la licitație.

Documentația tehnico-economică și studiul de fezabilitate pentru proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de 1.000 MW de la Tarnița-Lăpuștești, realizate inițial în 2008 și actualizate în 2014, ar putea fi scoase din nou la vânzare. 

Potrivit informațiilor Profit.ro, acestea ar putea fi valorificate fie prin licitație publică, fie prin negociere directă.

Documentele au fost elaborate în urmă cu aproximativ 18 ani de Institutul de Studii și Proiectări Hidroenergetice (ISPH) și aparțin companiei de stat Hidro Tarnița SA, înființată în 2013 pentru a gestiona implementarea proiectului. Compania se află însă în faliment din noiembrie 2023, după ce statul român nu a reușit să atragă investitori privați în perioada 2014-2017.

Foștii angajați ai societății susțin că nu și-au mai primit salariile din decembrie 2016. Aceștia figurează la masa credală cu creanțe recunoscute care depășesc 1,3 milioane de lei.

Hidro Tarnița SA este controlată de Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), companie aflată în subordinea Ministerului Energiei. În august 2025, lichidatorul judiciar a încercat pentru prima dată să scoată la vânzare studiile proiectului, însă inițiativa a fost blocată de SAPE, care și-a exprimat intenția de a le prelua.

″(...) acționarul majoritar al debitoarei - Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie SA (SAPE SA) - și-a exprimat opoziția la vânzarea prin licitație publică a studiului de fezabilitate proprietatea debitoarei, solicitând lichidatorului judiciar să dispună masurile necesare pentru a nu include acest activ în nicio procedură de valorificare, având în vedere intenția de preluare a acestuia de către SAPE SA, cu respectarea dispozițiilor legale aplicabile în materia insolvenței și protejarea interesului național″, se arăta într-un document al Hidro Tarnița de atunci.

În decembrie 2025, lichidatorul a cerut clarificări de la SAPE privind demersurile făcute pentru preluarea studiilor.

″La data de 30.01.2026, SAPE SA a răspuns solicitării lichidatorului judiciar, prin adresa (...), prin care a solicitat demararea procedurii de valorificare a activului reprezentat de „Studiu de fezabilitate”, având în vedere că Ministerul Energiei nu a transmis niciun răspuns cu privire la solicitările formulate de SAPE SA privind promovarea proiectului de memorandum pentru achiziția studiului de fezabilitate de către SAPE SA″, a transmis foarte recent Hidro Tarnița.

În aceste condiții, lichidatorul a pregătit un proiect de regulament pentru vânzarea documentației. Acesta prevede organizarea unei licitații cu un preț de pornire de 4,12 milioane de lei, valoare stabilită prin evaluare autorizată.

″În cazul în care lichidatorul judiciar primește o ofertă de cumpărare de la un ofertant pentru achiziția bunului la un preț cel puțin egal cu valoarea de evaluare și cel puțin în același termen de plată (30 de zile de la adjudecare, cu garanție inițială depusă de 10% – n.r.), lichidatorul judiciar va putea sista procedura de licitație publică și va putea convoca adunarea creditorilor pentru a supune aprobării oferta de vânzare directă prin negociere către respectivul ofertant″, se arată în proiectul de regulament.

Un posibil cumpărător al documentației ar putea fi societatea de tip joint-venture pe care Hidroelectrica intenționează să o creeze împreună cu divizia internațională a companiei franceze de stat Electricité de France (EDF), pentru implementarea proiectului Tarnița.

În trecut, Hidroelectrica a încercat să se înscrie la masa credală a Hidro Tarnița cu o creanță de 4,46 milioane de lei, reprezentând suma neachitată pentru documentația cumpărată în 2014 de la producătorul de energie hidro, la care s-au adăugat dobânzi și penalități. Demersul a fost însă făcut prea târziu, iar datoria s-a prescris.

Creditorii companiei pot participa la licitație folosind valoarea creanțelor pe care le dețin. O adunare a creditorilor este programată în a doua parte a lunii pentru aprobarea regulamentului de vânzare. Pe lângă foștii angajați, care dețin aproximativ 61% din masa credală, un alt creditor important este ANAF, cu o sumă de recuperat de peste 858.000 de lei, adică aproape 39%.

SAPE, acționarul majoritar al Hidro Tarnița, a depus la rândul său o cerere de creanță de 8,9 milioane de lei, reprezentând aportul la capitalul social al companiei. Aceasta a fost însă acceptată doar sub condiție suspensivă și este considerată creanță subordonată, având prioritate scăzută la plată.

În 2019, foștii angajați au încercat în instanță să obțină executarea SAPE și a Ministerului Energiei ca terți popriți pentru recuperarea salariilor restante. Procesul a fost pierdut definitiv în 2022, după ce acționarul majoritar a susținut în instanță că nu are obligații financiare directe față de compania controlată.

Documentația scoasă la vânzare include analiza de senzitivitate a proiectului Tarnița, planșe tehnice, studii topografice și geotehnice, studiul de fezabilitate, soluții pentru racordarea la Sistemul Energetic Național și analize privind integrarea hidrocentralei în SEN.

Importanța acestui studiu ar putea crește în contextul interesului manifestat de Hidroelectrica și EDF pentru proiect. Un amendament parlamentar adoptat deja de Senat prevede că proiectul Tarnița ar putea fi lansat fără realizarea unui nou studiu de fezabilitate, fiind necesară doar actualizarea indicatorilor tehnico-economici ai ultimei variante existente.

Același amendament propune includerea proiectului Tarnița-Lăpuștești pe lista investițiilor de interes public major. În acest caz, actualizarea listei ar putea fi făcută de entitatea care gestionează proiectul, fără avizul autorității tutelare, respectiv Ministerul Energiei.

În plus, proiectul ar putea fi declarat de interes public major și de securitate națională de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). O astfel de decizie ar permite exceptarea de la evaluarea impactului asupra mediului și ar facilita scoaterea terenurilor necesare din circuitul agricol sau din fondul forestier.

Proiectul hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești datează din perioada regimului lui Nicolae Ceaușescu și ar necesita investiții estimate la aproximativ 1,1 miliarde de euro.