Războiul Stelelor, varianta Cluj. „Taximetriștii, asistenții medicali, operatorii din fabrică vor dispărea”

Introducerea pe scară largă a roboților și a inteligenței artificiale (AI) va duce la dispariția unor meserii cotidiene, avertizează Ștefan Bogdan, specialist clujean în robotică și IT&C, Head of Business Line al companiei NTT DATA Romania. 

„Unii văd robotizarea ca pe o amenințare, Elon Musk chiar ca pe sfârșitul omenirii, alții, ca pe un plus major. Multe locuri de muncă s-ar putea să dispară, în ultimii cinci ani a avut loc o explozie în zona de AI. În 5-10 ani job-ul de taximetrist s-ar putea să dispară. Acum se discută despre mașinile autonome; îți chemi de pe aplicație mașina, îi spui unde să te ducă. Poate peste 10 ani nici nu vom mai avea mașini personale - pe același considerent - iar mașinile vor fi partajate, cu varianta de a te așeza la volan și a fi șofer sau în spate unde ca pasager te poți relaxa”, spune Ștefan Bogdan (foto).

„Direcția de car sharing pe care se merge este să nu mai ai mașina ta, ci să plătești un serviciu la BMW, să zicem, o sumă lunară, ca să ai un autovehicul atunci când ai nevoie, să te ducă unde vrei. Numărul mașinilor din trafic se va reduce. Acum eu vin la birou, mașina mea stă până termin, dar de fapt ea ar putea să plece, să ia o colegă sau mai multe persoane pe care să le ducă altundeva. Poate va fi o dubiță, o mașină mică sau una zburătoare.

Prin robotizare, în zona medicală, pe partea de imagistică nu va mai fi nevoie de om, de medic: intri într-o cameră, un robot îți va da toate indicațiile și se va plimba în jurul tău. Pe partea de chirurgie va exista un robot care are toate ustensilele în el, iar atunci va fi nevoie de un singur chirurg și nu de o echipă întreagă: chirurg principal și secundar, asistenți.

În industrie au dispărut multe job-uri prin automatizare, în multe sectoare mai există doar omul care monitorizează linia de producție. Criza de locuri de muncă din țară este un motiv în plus pentru automatizare. Nu ne vom trezi în doi ani cu „Războiul Stelelor” la ușă, dar lucrurile evoluează în această direcție. Și Galileo Galilei a fost judecat pentru erezie atunci când a spus că pământul este rotund”, explică specialistul în robotică.

Politehnistul clujean a fost de mic copil pasionat de comunicații, de robotică, și-a făcut propria firmă de rețelistică vândută ulterior, ca bază de clienți, companiei Deutsche Telekom. Între timp s-a înrolat în companii precum Siemens, Uniqa, Raiffeisen și, după mai mulți ani petrecuți la Viena, a decis să se întoarcă acasă, înrolându-se în cadrul NTT DATA Romania, parte a grupului japonez NTT (Nippon Telegraph and Telephone).

„Am venit la Cluj, am dat interviu la NTT DATA Romania într-o zi de vineri, mi s-a spus pe loc să rămân. Inițial am venit pe poziție de Service Unit Manager, apoi de Delivery / Account Manager, un nivel superior, mai mult înclinat spre business, spre creștere.

Abordarea japoneză de aici este una flexibilă, înclinată spre independența firmei de la Cluj, din moment ce lucrurile merg bine.

Nici nu ar putea funcționa o relație strictă de subordonare, deoarece tu trebuie să te adaptezi clienților din Germania, Marea Britanie, SUA, Japonia, nu companiei-mamă. Una e să fii o firmă din România și alta e să ai în spate un concern precum NTT care îți oferă deschidere atât tehnologică spre soluțiile din grup cât și spre piețe externe sau spre clienți top100 pe care ai avea șanse minime sau chiar deloc să îi abordezi altfel”.

De ce majoritatea companiilor locale IT lucrează pentru clienți din străinătate?

„Pentru că încă acolo sunt mai mulți bani. Nu poți să compari de exemplu sectorul automotive din Germania cu cel de aici; noi avem Renault, iar Germania are Porsche, Audi, Daimler, BMW etc. În acest context, este evident unde este potențialul de business mai mare. În zona comunicațiilor, Telekom România face parte dintr-un grup german care are partea sa de IT. De obicei firmele din vest care vin aici își aduc tehnologia lor.”

Specialistul clujean are încredere în potențialul IT-iștilor locali, însă atenționează asupra schimbărilor de mentalitate din societate. “IT-iștii din România sunt o generație mai tânără decât cea din Vestul Europei. Sunt mai pasionați, aleargă mult după nou, vor să lucreze cu ultimele tehnologii. Totuși, într-un proiect de banking nu trebuie să ai ultima, ci cea mai sigură tehnologie, iar de multe ori se preferă o  variantă mai veche, care este deja testată și este sigură.”

Raportat la cele menționate anterior și sectorul bancar se transformă și trece în era digitală.  

„Datorită automatizării și AI numărul sucursalelor în care poți să vorbești cu un agent al băncii scade constant. Până nu demult credeam că băncile clasice vor fi greu de detronat, dar avem deja exemple concrete de startup-uri inovatoare și disruptive precum Revolut care au tot mai mult succes. Acest succes forțează instituțiile bancare clasice să inoveze să își îmbunătățească serviciile”.

Legat de potențialul local de business, Stefan este de părere ca există perpective foarte bune în România: „Avem mult de lucru aici, însă trebuie să lucrăm mult și la mentalitate. Exemplul Uber este sugestiv: serviciul funcționează într-o lume întreagă, iar noi îl blocăm. Firmele de taximetrie nu se gândesc cum să își îmbunătățească serviciile oferite, ci cum să îi blocheze pe cei care oferă servicii mai bune. Potențialul pe zona de Smart City și digitalizare în sectorul public este imens, iar beneficiile aduse cetățeanului ar fi majore. Trebuie doar să se dorească”.