Reînvie lacurile Clujului FOTO

Reînvie lacurile Clujului FOTO
Luciul de apă de la Năsal renaşte precum celebra brânză cu mucegai roşu, după ce de mulţi ani peştii au dispărut, iar lacul a secat, fiind înlocuit de o întindere imensă de mocirlă şi stuf. Investitorii în fostele lacuri ale Piscicola vor să revitalizeze pescuitul sportiv şi să creeze o asociaţie prin care peştii de Cluj să ajungă în hipermarketuri.

„Clujul avea o reţea mare de lacuri, pe 1.200 ha, ce aparţineau societăţii Piscicola, care a dat faliment. Lacurile din zonă au fost lăsate de izbelişte în perioada în care nu se mai ştia cine avea grijă de ele. Mulţi au scos apa, au luat peştii şi aşa s-a ajuns la distrugerea fondului piscicol. Năsalul era sursă de puiet pentru Ţaga. În 2013 aceste lacuri s-au dat în concesiune pe 49 de ani, iar noi am câştigat licitaţia la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură. 
 
Am decis să începem lucrările de amenajare a barajului şi a două bazine pentru puiet. Nu am luat peşte reproducător din Ungaria şi Polonia, cum se practică la noi, deoarece nu se adaptează, ci am fost sfătuiţi de specialiştii de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) să aducem alevini din România, peşti de 3-5 zile, care au crescut în lacul nostru, în care nu s-a pescuit deloc. În acest lac, de 22 ha, se va face nu numai pescuit sportiv, ci va fi şi o bază de cercetare pentru studenţii de la USAMV, care deja ne-au ajutat foarte mult prin implicarea lor.
 
Am amenajat prima serie de 11 pontoane de pescuit şi putem ajunge la 25 în a doua fază. Strategia noastră este să facem nu doar pescuit, ci turism piscicol; vom construi atât căsuţe pentru pescari pe malul lacului, cât şi o pensiune, unde vor putea fi savurate diverse specialităţi. De asemenea, printr-un viitor proiect pe fonduri europene vrem să procesăm peştele în produse cu specific local, care să fie comercializate”, mărturiseşte Marius Pop, administratorul lacului. 
 
Investiţia de la Năsal ajunge la 300.000 de euro, iar lacul va fi deschis oficial la începutul lunii aprilie, deşi acum el este deja funcţional. În prezent se asfaltează drumul judeţean Fizeşu Gherlii - Ţaga – Sântioana, iar calea de acces de 600 m din satul Năsal va fi şi ea amenajată. Pe de altă parte, administratorii lacurilor din judeţ vor să se grupeze într-o asociaţie de profil prin care peştele şi produsele piscicole să fie valorificate în marile reţele comerciale existente în Cluj.     
 
Hrănire bio, fără adaosuri
 
Lacul Năsal se află la 7 km de centrul localității Țaga, pe valea Siciuașului, afluent al Văii Fizeșului. Administrarea este efectuată de Acva MC Năsal. Activitatea propriu-zisă a început în 2012 prin curățarea, întărirea, întreținerea amenajării și popularea cu pește. Speciile existente sunt crap (250 g - 6 kg), ten (300 g - 5 kg), caras, roșioară, sânger (300 g - 5 kg), novac (200g - 4 kg), şalău, somn (1 - 4 kg), lin. Popularea s-a făcut prin creșterea peștilor (toate speciile) din alevini. Hrănirea se face bio, prin furaje produse aici, fără adaosuri neconvenționale. În continuare lacul va fi populat doar cu exemplare crescute local.
 
Zeci de lacuri, investiţii minore
 
Pe teritoriul judeţului Cluj există lacuri de alunecare, lacuri care au luat naştere în vechile exploatări de sare, dar şi lacuri de acumulare create prin amenajarea sistemului energetic Someş (Gilău, Tarniţa, Fântânele). Pe lângă acestea se găsesc lacuri antroposaline (Turda, Cojocna, Sic, Ocna Dejului). Cele mai populare lacuri sunt Ţaga, Geaca, Sântejude, Mărtineşti, Sucutard, Cătina, Feiurdeni, Suatu, Stejeriş, Miceşti, Bădeni, Bondureasa, Floroiu. Lacurile cele mai întinse sunt Beliş-Fântânele (460 ha), Tarniţa (215 ha), Ţaga (120 ha), Gilău (75 ha). 
 
Prima revenire: brânza din grotă
 
Clusterul AgroTransilvania (ATC) și grupul olandez FrieslandCampina au anunțat în 2014 redeschiderea fabricii de la Țaga, printr-un acord semnat cu societatea Fabrica de Brânzeturi Transilvania (FBT), născută din asocierea dintre ATC și Cooperativa Agricolă Someș Arieș. Acordul prevede producția de Năsal sub brandul Napolact și a altor tipuri de brânzeturi sub mărcile proprii ale ATC. Fabrica de brânză, grota de la Țaga, brandul Năsal sunt cedate temporar spre exploatare FBT. În cazul închiderii grotei, intrată atunci în conservare, FCR a motivat decizia prin vânzările reduse din România. Friesland a cumpărat Napolact în 2004 de la Asociaţia Salariaţilor.
 
Castel celebru, la marginea apei
 
Ţaga este o comună situată în partea de est a judeţului, alcătuită din satele Năsal, Sântejude-Vale, Sântejude, Sântioana şi Ţaga. Vechiul castel a fost renovat în anul 1800 de proprietarul Samuel Wass şi de soţia sa, Rosalia Bethlen. Pe clădirea principală erau emblemele familiilor Wass şi Bethlen. Pivniţele cu profil ogival sunt din Evul Mediu. Acesta este cunoscut şi sub denumirea de "castelul în alb şi negru", a avut formă dreptunghiulară, patru pavilioane şi două turnuri pătrate. Astăzi se mai regăseşte doar clădirea principală, în stil baroc transilvan compusă din subsol, parter şi şarpantă. Criptele funerare ale familiei se găsesc în apropiere. Castelul este proprietate privată şi poate fi vizitat la cerere. 

Comenteaza