Clujul, acaparat de roboți. Dispar jumătate din locurile de muncă actuale

Clujul, acaparat de roboți. Dispar jumătate din locurile de muncă actuale
Tehnologia de la Centrul de Excelență va fi folosită pentru formarea viitorilor antreprenori | Foto: Vlad Catană

57% dintre locurile de muncă ocupate acum de oameni în Cluj-Napoca vor dispărea în decurs de 20 de ani prin robotizare, automatizare și noi tehnologii, avertizează experții din proiectul Cluj Future of Work (CFW). Cei mai afectați vor fi vânzătorii, gestionarii, operatorii din industrie, muncitorii din construcții. 

"Clujul nu este o excepție pentru vulnerabilitatea în fața tehnologiei, însă mesajul nostru este unul de pace, adică nu vin roboții și ne iau toate locurile de muncă, ci mai degrabă va fi o tranziție către automatizare și robotizare.

Proiectul nostru urmărește să caute alternative pentru actualii angajați din construcții, muncitorii necalificați sau calificați, persoanele din medii defavorizate care muncesc acum la Pata Rât, dar și pentru cei care activează în mediul cultural pentru a-și apropia noile tehnologii", spune Anamaria Vrabie, director în cadrul Centrului Cultural Clujean (CCC).

Statisticile Comisiei Europene (CE) relevă că zona Clujului se află peste media europeană a locurilor de muncă estimate că vor dispărea ca urmare a robotizării, automatizării, introducerii inteligenței artificiale, a tehnologiei în general: 57-58% dintre actualele job-uri ocupate de personal uman se vor desființa aici până în anul 2040. Experții europeni vor acorda asistență Clujului în cadrul proiectului CFW.

"Eu sunt din Napoli și noi ne confruntăm cu aceleași probleme ca aici: tinerii își caută locuri de muncă la Roma sau să studieze la universități din străinătate, iar asemenea proiecte vin tocmai să dea o viziune pentru viitor orașelor afectate. Administrația locală nu poate să creeze direct locuri de muncă, dar poate să fixeze un cadru propice pentru aceste noi job-uri.

Clujul se află într-o poziție bună acum - pentru că tocmai se negociază cadrul financiar european din perioada 2021-2027 - și poate furniza soluții, prin aplicarea tehnologiei - pentru rezolvarea problemelor curente cu care se confruntă orașele din Europa", susține Simone D'Antonio, expert al inițiativei Acțiuni Urbane Inovatoare (UIA) a Comisiei Europene.

Clujul și Baia Mare au spart gheața în Est  

"La nivel european în cadrul acestui program au fost 1.000 de proiecte din UE, majoritatea venite din Europa de Vest, iar Clujul este primul oraș din Estul Europei admis la finanțare, urmat de Baia Mare. Cluj-Napoca va beneficia de 5 milioane de euro, pentru o perioadă de trei ani, pentru a pune în practică aceste inițiative care privesc specializarea inteligentă.

Condițiile pe care trebuiau să le îndeplinească proiectele câștigătoare era ca orașele aplicante să coopereze cu altele, să fie vorba despre abordări noi și un puternic accent al inovării, iar aceste proiecte să poată fi aplicate ca exemple de bune practici în alte orașe din UE.

Contează foarte mult leadershipul orașelor, capacitatea administrației locale de a-și organiza serviciile municipale, departamentele, să monitorizeze proiectele și să formuleze concluzii", a menționat Pier Paolo Saraceno, expert în cadrul CE.

"Primele rezultate ale programului se vor vedea anul viitor la Cluj, când vor fi echipate trei laboratoare în cadrul Centrului Regional de Excelență pentru Industrii Creative din Dealul Lombului, procesul de achiziție a acestor echipamente fiind în toi.

În unul dintre aceste laboratoare artiștii vor putea folosi ultimele tehnologii pentru a se specializa în design computerizat sau pentru a crea produse cu ajutorul imprimantelor 3D; acolo vor fi componente de machine learning, inteligență artificială", spune Oana Buzatu, purtător de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca (PCN).  

Cei mai afectați: vânzătorii și muncitorii la bandă

În SUA și Europa de Vest estimările pesimiste consideră că 47% din locurile de muncă sunt cu risc mare de automatizare, iar în economiile în dezvoltare, precum România procentul e 60%, conform unui studiu al CCC. Clujul a beneficiat de acest val nou de externalizare, ceea ce a dus, într-o decadă, la o creștere de patru ori a numărului de angajați din sectoarele de tehnologia informației și de servicii de suport pentru afaceri.

În Zona Metropolitană Cluj (ZMC) 58% din locurile de muncă sunt cu risc mare de automatizare, în Cluj-Napoca procentul e de 57%. La nivel de ZMC, serviciile au cele mai puține job-uri cu risc mare de computerizare, datorită riscului mic asociat serviciilor publice (educație, sănătate și administrație), tehnologia informației, ingineriei și designului.

În comerț și construcții 63% din locurile de muncă sunt cu risc mare de computerizare, ca urmare a muncii rutiniere manuale. Situații mari de automatizare sunt ocupațiile de vânzător și gestionar. Industria are cel mai mare risc de computerizare: 71% din locurile de muncă pot fi afectate sau înlocuite de computerizare.

Domeniul economic industrial dominat este cel al automobilelor, cu precădere localizat în aria metropolitană. Într-o situație de risc similară se află mai multe domenii industriale din județ (produse de metal, materiale de construcții, îmbrăcăminte, alimentară, mobilă și utilaje avansate) unde externalizarea manufacturieră a favorizat concentrarea de munca manuală rutinieră.

CFW este un proiect finanțat de CE prin programul de cercetare-dezvoltare UIA în Cluj-Napoca. Proiectul studiază și testează oportunități pentru oraș în scopul ca acesta să se pregătească pentru provocările de pe piața muncii pe care le va aduce viitorul. Proiectul se concentrează pe probleme culturale și sociale: care sunt locurile de muncă care pot fi dezvoltate în sectoarele culturale și creative, ce se va întâmpla în sectoarele cu risc de automatizare sau în sectoarele care au deja probleme de integrare pe piața muncii.

Acesta este inițiat de Divizia de Inovare Urbană (DIU) din Cluj-Napoca, creată de CCC și de Centrul de Inovare și Imaginație Civică. DIU este un program de cercetare-dezvoltare ce reunește idei, cunoaștere și resurse din societatea civilă, sectorul academic, sectorul cultural, sectorul de afaceri și administrația publică pentru a propune soluții alternative la provocările strategice ale orașului. 

Programul este realizat în comanagement de PCN și CCC într-un consorțiu cu alte opt organizații: Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj, Clusterul de Industrii Creative Transilvania, Clusterul de Mobilier Transilvan, Cluj IT Cluster, Clusterul Transilvania IT, Festivalul Internațional de Film Transilvania, Universitatea de Artă și Design și Festivalul de Creativitate al Transilvaniei ZAIN.

Scenarii dezvoltate în proiect

•  Culturepreneurs: explorează modul în care industriile culturale și creative pot fi susținute în viitor prin intermediul tehnologiei și a programelor de accelerare.

•   Muncă informală: analizează cine și de ce este exclus acum de pe piața muncii și împreună cu oamenii interesați de subiect din oraș gândește schimbările pentru viitor.

•  Work 4.0: relevă ce tehnologii sunt necesare pentru a sprijini recalificarea profesională și modul în care pot fi capacitate companiile să se angajeze proactiv în recalificarea forței de muncă pentru a se pregăti pentru realitățile viitoarei economii.

Comenteaza