Șapte orașe din România care dau lecții Clujului. Topul eficienței urbane FOTO

Șapte orașe din România care dau lecții Clujului. Topul eficienței urbane FOTO
Organizația UrbanizeHub a realizat topul celor mai performante administrații și orașe din România ce au realizat cele mai multe investiții cu fonduri europene și de stat în perioada 2007-2016.

Aceasta a lansat un îndrumar pentru primari, ghid prin care promovează bunele practici din România în domeniul guvernanței urbane. El se adresează primarilor, reprezentanților societății civile, firmelor private, organizațiilor nonguvernamentale sau cetățenilor, cu scopul de a dialoga facil cu administrațiile locale și de a susține proiecte concrete de dezvoltare locală. 

“E greu să spui cât din performanța unui oraș ține de eficiența propriu-zisă a administrației locale și cât de alți factori (acces facil la piețe mari, mediu democratic stabil, o societate civilă activă, sau un sector privat implicat). 

Experții UrbanizeHub au folosit trei indicatori pentru a măsura performanța orașelor și a administrațiilor: valoarea absolută a cheltuielilor de capital și valoarea absolută a absorbției de fonduri europene, în perioada 2007-2016; cheltuielile de capital pe cap de locuitor și absorbția de fonduri europene pe cap de locuitor, în perioada 2007-2016; modul în care localitatea s-a transformat fizic în ultimii ani.

Primele două criterii sunt obiective, iar cel de-al treilea e subiectiv și ține de evaluarea experților care au fost în majoritatea orașelor din România și au observat modul în care s-au transformat unele. Sunt orașe mari care nu au prins topul și asta din cauza excedentului bugetar pe care îl au, de neacceptat pentru un oraș în expansiune. 

Excedentul anual la trezorerie al administraților locale e pe undeva la 10 miliarde de lei, adică 2,5 miliarde de euro ce nu sunt alocate pentru proiecte de investiții la nivel local. Asta e o problemă mare, ce denotă atât lipsa de viziune la nivel local, cât și lipsa de capacitate. Prin acest top am vrut sa acoperim cât mai bine spectrul politic și teritoriul geografic, pentru a da exemple bune care să fie luate și imitate de cât mai multe comunități și administrații”, susține fondatorul UrbanizeHub, Grațian Mihăilescu

Locul 1: Oradea

Are rezultate remarcabile și probabil cea mai bună administrație publică din România. La nivelul cheltuielilor de capital, a investit 240,4 milioane de euro în ultimii opt ani, ceea ce înseamnă 1.225 euro pe cap de locuitor, iar la fonduri europene a reușit să atragă proiecte de 140,6 milioane de euro, cu o medie de 716 euro pe cap de locuitor. Este probabil localitatea din România cu o performanță extraordinară nu numai în ceea ce privește absorbția de fonduri europene și cheltuielile de capital, ci și în ceea ce privește bunele practici într-o sumedenie de domenii. Primăria de aici este printre puținele din țară care au dus la bun sfârșit mai multe proceduri de expropriere pentru caz de utilitate publică; este printre puținele cu o strategie coerentă în privința parcărilor; are un program ambițios și eficient de reabilitare a clădirilor istorice din oraș; este cea mai eficientă municipalitate în atragerea de investitori (parcurile industriale sunt de obicei administrate de consilii județene); este printre puținele primării cu o viziune clară de dezvoltare.

Locul 2: Alba Iulia

Pentru un oraș așa de mic, are niște cifre impresionante. La nivelul cheltuielilor de capital, orașul a realizat investiții de 79,6 milioane de euro, cu o medie de 1.253 euro pe cap de locuitor, și 51,7 milioane de euro absorbție a fondurilor europene, cu o medie de 815 euro pe cap de locuitor. Este orașul campion detașat când vine vorba de fondurile europene absorbite pe cap de locuitor. Municipiul a trecut de la faza în care românii își aminteau de el doar de 1 Decembrie, la faza de destinație aproape obligatorie pentru turiștii autohtoni și străini. Reabilitarea Cetății Alba Carolina este spectaculoasă și un model de performanță administrativă. Alba Iulia dă tonul și în ceea ce privește intervențiile de tip Smart City și de branding de oraș.

Locul 3: Iași

A crescut mult în ultimii ani, deși lipsa unei autostrăzi este revendicată de toate vocile din oraș, politicieni, administrație, oameni de afaceri, sectorul nonguvernamental.  La nivelul cheltuielilor de capital a reușit să investească 282,9 milioane de euro, adică 974 de euro pe cap de locuitor, iar la nivel de fonduri europene, să implementeze proiecte de 156 milioane de euro, o medie de 537 euro pe cap de locuitor. Iași este top-performer în absorbția de fonduri europene (a absorbit cu 50 de milioane de euro mai mult decât Clujul între 2007 și 2016). Dacă te plimbi prin oraș, la fiecare 5 metri dai de o intervenție făcută cu bani europeni. S-a investit alert în modernizarea infrastructurii urbane și primele efecte pozitive au început să se vadă. Este inima Moldovei și un oraș vibrant, din ce în ce mai atrăgător pentru tineri, cu multe oportunități datorită investitorilor care se relochează acolo.

Locul 4: Craiova

S-a mișcat bine în ultimii ani cu cheltuieli de capital de 274,1 milioane de euro, adică 1.017 euro pe cap de locuitor, iar la fonduri europene a reușit să atragă 139,8 milioane de euro, adică 519 euro pe cap de locuitor. A cunoscut probabil cea mai spectaculoasă transformare urbană din ultimii ani. Cine a fost în Craiova în 2013 și revine acum, nu va recunoaște orașul. Centrul vechi a fost complet transformat, iar autoritățile locale au reușit să finalizeze o serie de proiecte majore de infrastructură. Totodată, cei din Craiova au fost foarte abili în a face lobby la nivel central pentru proiecte de dezvoltare locală (noul stadion).

Locul 5: Sectorul 3 București

Aici există o disproporție imensă între investițiile publice și cele cu fonduri europene. În perioada 2007-2016 cheltuielile de capital au fost de 338 milioane de euro, fiind suma cea mai mare din top, cu 873 euro pe cap de locuitor, iar la fonduri europene, pe o perioadă de 10 ani s-au cheltuit doar 4,1 milioane, cu o medie de 11 euro pe cap de locuitor, cea mai mică din acest top. Sectorul 3 a fost printre cele mai diligente din țară în ceea ce privește implementarea de programe integrate de dezvoltare. Este poate cea mai eficientă primărie în ceea ce privește implementarea unor programe integrate de dezvoltare urbană, pe câteva domenii cheie: reabilitarea străzilor și a trotuarelor; reabilitarea spațiilor verzi; reabilitarea infrastructurii școlare; reabilitarea termică a blocurilor; regenerarea urbană a spațiilor interstițiale dintre blocuri. Se observă când treci din alte sectoare pentru că totul este mult mai bine pus la punct (gazon, trotuare fără hârtoape, spații verzi de calitate). Clădirea primăriei este una din cele mai bine puse la punct din țară.

Locul 6: Brașov

Cheltuielile de capital pentru 2007-2016 au fost de 241 de milioane de euro, cu 952 euro pe cap de locuitor,  iar absorbția de fonduri europene în aceeași perioadă a fost de 72,4 milioane de euro și 286 euro pe cap de locuitor. Are cea mai bună infrastructură din țară. Orașul este un barometru care ar trebui urmat de toate reședințele de județ din țară. Cu toate acestea, nu stă foarte bine la absorbția de fonduri europene, dar a folosit foarte eficient propriul buget.

Locul 7: Sibiu

Cheltuielile de capital pentru 2007-2016 au fost de 152,1 milioane de euro, cu 1.033 euro pe cap de locuitor, iar absorbția de fonduri europene, de 15,6 milioane de euro și 106 euro pe cap de locuitor, destul de puțin pentru o administrație și un oraș de mărimea sa. Sunt multe orașe care nu au intrat în top cu performanță mai bună la nivelul absorbției. Ete orașul din România care seamănă cel mai mult cu un oraș din vest. Clădirea primăriei este cea mai bine întreținută clădire administrativă din România. Din păcate, Sibiul s-a mișcat mai greu pe absorbția de fonduri europene și pe partea de planificare metropolitană (chiar dacă are dinamici metropolitane foarte puternice), dar poate recupera în anii următori.

Locul 8: Cluj-Napoca

Investițiile făcute din bani publici și fonduri europene pentru 2007-2016 au fost de 253,3 milioane de euro, cu 781 euro pe cap de locuitor. La nivel de absorbție de fonduri europene pe aceeași perioadă Clujul a reușit să atragă 121,7 milioane de euro, iar pe cap de locuitor suma a ajuns la €375. Este unul dintre cele mai atractive centre urbane din România. Chiar dacă ritmul de modernizare a infrastructurii urbane a fost de multe ori unul „ardelenesc”, primăria a colaborat cu societatea civilă și a ajutat la transformarea orașului într-un adevărat hub creativ.

Locul 8: Timișoara 

Cheltuielile de capital ale orașului de pe Bega 249,5 milioane de euro, cu 782 euro pe cap de locuitor, iar la nivel de absorbție de fonduri europene, 114,6 milioane euro cu o medie pe cap de locuitor de 359 de euro. Dacă municipiul Cluj-Napoca se îndreaptă la nivel strategic spre un hub IT de referință în Estul Europei, un oraș inovator și antreprenorial, Timișoara se pregătește pentru titulatura de Capitală Culturală Europeană, eveniment ce va avea loc în 2021. Diferența dintre cele două orașe este managementul public colaborativ și deschiderea de care dă dovadă administrația din Cluj, față de cea din Timișoara.

Locul 9: Miercurea Ciuc

Cheltuielile de capital pentru 2007-2016 au fost de 68,5 milioane de euro, cu 1.758 euro pe cap de locuitor, surclasând la acest capitol majoritatea orașelor din România. Absorbția de fonduri europene în aceeași perioadă a fost de 21 milioane euro, și 540 euro pe cap de locuitor. Este printre cele mai sărace reședințe de județ, dar lucrul acesta nu se vede când ajungi acolo. Orașul e cochet, are o infrastructură urbană foarte bine pusă la punct și comunități foarte active și implicate. 

Locul 10: Târgoviște

Cheltuielile de capital pentru 2007-2016 au fost de 94 de milioane de euro, iar absorbția de fonduri europene în aceeași perioadă, de 59,5 milioane de euro și 748 de euro pe cap de locuitor, ceea ce îl duce printre fruntașele orașelor din România. Nu are avantajul unui buget foarte generos, dar orașul are o administrație care în ultimii ani a desfășurat proiecte pe bandă rulantă și a înregistrat una din cele mai bune absorbții de fonduri europene pe cap de locuitor. Primăria a derulat o serie de programe integrate în cartierele “comuniste” și a pus mai toată trama stradală la punct.

Cum arată Îndrumarul pentru primari, realizat de UrbanizeHub

Comenteaza