Supravieţuitorii din business. Ardealul, în topul investitorilor care fac afaceri din 1990

Supravieţuitorii din business. Ardealul, în topul investitorilor care fac afaceri din 1990
Să faci afaceri în România reprezintă o misiune riscantă, câteodată imposibilă. Doar 14.283 dintre firmele înfiinţate imediat după Revoluţie mai activează în prezent.

Printre acestea se află nume precum Electrolux România, Doosan IMGB, Aeroteh, Proiect Bucureşti, Mobila SA, Celhart Donaris, Pipera, Unisem, Napoca SA Cluj, Astral SA, Severnav sau Victoria. Supravieţuitorii tranziţiei de la comunism la capitalism sunt prezentați într-o analiză realizată de analiştii de la KeysFin.

Cele mai multe firme sunt din Bucureşti-Ilfov – 2.401, care au angajat în toată această perioadă 89.000 de salariaţi. În topul supravieţuitorilor, în funcţie de regiune geografică, urmează firmele din Nord-Vest, unde 2.184 de societăţi au reuşit să facă afaceri cu 45.000 de angajaţi, şi cele din zona Centru, unde sunt înregistrate 2.145 de firme cu 47.000 de salariaţi.

La polul opus se situează, paradoxal, zona de Vest, un vector a dezvoltării economice a României, dar unde nu au supravieţuit în toţi aceşti ani decât 1.484 de societăţi comerciale, cu 24.000 de angajaţi. Majoritatea firmelor care au rezistat celor 26 de ani de economie de piaţă au fost microîntreprinderi (10.760), urmate de societăţi mici (2493), întreprinderi mijlocii (778) şi numai 252 de firme mari. 

“38% dintre pionierii business-ului românesc fac afaceri în comerţ, cel mai dinamic domeniu al economiei. Atunci când discutăm despre supravieţuitorii de după 1990, vorbim în primul rând de mici afaceri, buticuri, magazine de cartier care au avut un volum fidel de clienţi şi care au rulat banii şi mărfurile foarte repede, nefiind astfel afectaţi de blocajul financiar, de provocările de ordin valutar”, au precizat analiştii de la KeysFin. Printre domeniile unde afacerile au rezistat după 1989 se mai află industria prelucrătoare, construcţiile şi imobiliarele.

Construcţiile şi mai ales imobiliarele au reprezentat, alături de retail, cele mai de succes afaceri din România postdecembristă, spun analiştii de la KeysFin. Industria prelucrătoare reprezintă un caz aparte, cu suişuri şi coborâşuri, generate de evoluţia economică generală, de impactul puterii de cumpărare şi de contextul general intern şi internaţional.

“Relevant este că, în ciuda evoluţiei fluctuante, sectorul prelucrător a ajuns să reprezinte cel mai semnificativ vector de creştere economică, reprezentând peste 60% din afacerile din România”, au mai explicat analiştii. Datele statistice demonstrează că economia românească nu este încă suficient cristalizată, capabilă să reziste pe cont propriu.

„Luând în calcul şi dinamica înfiinţărilor de firme, numărul relativ ridicat de insolvenţe şi falimente din toţi aceşti ani, rezultă că business-ul reprezintă în continuare un domeniu riscant, în care cererea şi oferta se întâlnesc, de multe ori, în condiţii conjuncturale”, spun economiştii.

Ei spun că până ce nu vom avea un capital investiţional solid, un consum intern care să nu mai fie atât de dependent de importuri, până ce sectorul serviciilor nu va ajunge la un nivel de maturizare, economia va continua să experimenteze senzaţiile amplificate mai ales de evoluţia cursului valutar şi de preţurile resurselor. 

Informaţiile sunt culese din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi persoanele fizice autorizate active din România. KeysFin este o companie de consultanță axată pe rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, studii şi analize de sector. 

Comenteaza