Ultima fabrică deţinută de Stat din Cluj, jumulită politic

Ultima fabrică deţinută de Stat din Cluj, jumulită politic
Statul e cel mai prost administrator. O dovedeşte o dată în plus singura fabrică din Cluj ce nu a fost privatizată după Revoluţie şi se află şi acum în proprietatea Statului. Vorbim despre fabrica de încălţăminte Clujana, unde lucrează 400 de persoane, unde datoriile ajung la 1,4 milioane de euro şi unde singura soluţie economică agreată în acest moment e intrarea în insolvenţă. Pantofii Clujana ce se vindeau cu sutele de mii înainte de Revoluţie se mai găsesc acum în doar două magazine.

Preşedinte al Consiliului Judeţean în mandatul 2000-2004, Graţian Şerban spune acum pentru ziuadecj.ro căfabrica trebuia privatizată, dar nu ştie de ce demersurile începute în mandatul său nu s-au concretizat niciodată. "Părerea mea e că ar fi trebuit privatizată; e adevărat că trebuia făcută atunci când fabrica era puţin pusă pe picioare, şi asta am încercat să facem, dacă o privatizam înainte de a funcţiona aşa cum trebuie am fi dat-o cu un preţ de nimic. Dar dacă privatizarea s-ar fi făcut aşa cum am gândit noi, după ce s-a pus în funcţiune secţia, eu zic că era un lucru bun", spune el. "Nu are ce să caute o fabrică de talia Clujana la Consiliul Judeţean".


Totuşi, de ce fabrica nu a fost vândută nici în mandatul său, şi nici în următoarele două mandate, trei dacă punem la socoteală şi mandatul început în iunie de Horea Uioreanu? "Nu ştiu", spune el. "În mandatul meu am încercat s-o punem pe picioare, şi în următorii un an sau doi trebuia vândută. Trebuia în viitorul mandat să se depăşlească această fază, dar nu s-a întâmplat nimic".

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a încercat să resusciteze producţia, ce lucrează în pondere de peste 90% în regim lohn, prin deschiderea a trei magazine noi de prezentare - în cele două mall-uri şi la aeroport, acesta din urmă de asemenea în subordinea Consiliului Judeţean. În acest moment însă doar magazinul din Polus Center a rămas deschis şi, împreună cu magazinul fabricii, reprezintă singurul loc de unde clienţii pot cumpăra încălţăminte sub celebra marcă Clujana. Tot Tişe a încercat să impulsioneze vânzările prin sugerarea unui contract cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, pentru încălţarea elevilor din şcolile din subordinea MApN, dar demersul nu s-a concretizat.

Ulterior au apărut scandalurile: ajuns la şefia CJ Cluj Horea Uioreanu a comandat un audit din care au reieşit scoateri masive de fonduri din gestiunea fabricii, sub conducerea ultimilor doi directori - Dan Ungureanu şi Radu Ţărmure. În plus, fabrica a ajuns o sinecură de partid pentru membrii zeloşi ai USL şi nu numai: PSD şi-a impus director general în fruntea fabricii, pe Dorinel Şumlea (vezi aici cum, înainte de a fi şef al Clujana, vindea uleiuri auto). Nici PNL nu s-a lăsat mai prejos: a numit nu doar directorul adjunct - pe Florin Drădiciu - dar şi pe preşedintele Consiliului de Administraţie - pe Daniel Mihiş. Clujana a ajuns vacă de muls până şi pentru Partidul Poporului "Dan Diaconescu": reprezentantul Consiliului Judeţean în Adunarea Generală a Acţionarilor, adică cel care decide în virtutea celor 93% dintre partipaţii viitorul fabricii, este consilierul judeţean Axente Husar, un fost securist. Acesta din urmă este cel care a prezentat în plenul Consiliului Judeţean de săptămâna trecută şi situaţia datoriilor fabricii: se ridică la 1,4 milioane de euro, bani din care jumătate sunt dobânzi şi penalităţi; mare parte din datorii sunt la bugetul de Stat şi, pentru a scăpa de ele, soluţia agreată de CJ Cluj este intrarea în insolvenţă. Decizia o va lua Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) convocată pentru sfârşitul lunii mai.

Clujana a fost administrată în ultimii zece ani de Consiliul Judeţean - iniţial doar ca administrator, având în vedere că acţiunile erau deţinute de Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (AVAS), iar ulterior ca proprietar. CJ Cluj a încercat privatizarea societăţii în 2008 şi chiar a numit un administrator special, pe Gheorghe Feurdean, dar planul a fost abandonat în acelaşi an, când la şefia CJ Cluj a ajuns Alin Tişe.

O parte însemnată dintre acţiuni au ajuns în proprietatea CJ Cluj în 2004, 30%, când acţiunile deţinute de angajaţi, PAS Priv '92 Clujana, s-au diminuat de la 27,9% la doar 5,1%. Cele mai recente date financiare disponibile arată că în 2011 Clujana avea venituri de 11,5 milioane de lei, cheltuieli de 15 milioane şi deci o pierdere de 3,47 milioane de lei. Numărul de angajaţi era de aproape 400. În 2010 fabrica avea de asemenea pierderi - 1,74 milioane de lei. 2009 e ultimul an în care Clujana avea profit, unul modest, de 720 de lei. Cu un an înainte, în 2008, Clujana a raportat un profit de 3.700 de lei.

Etichete
Comenteaza