Video Foto Unde se găsesc și cum arată cele mai frumoase grădini urbane din România

Dezvoltarea urbană din România nu se mai poate face fără sustenabilitate, iar acest focus are rezultate evidente în unele orașe, unde noile proiecte integrează spații verzi, care nu doar înfrumusețează peisajul urban, ci creează reziliență la schimbările climatice și devin hub-uri de socializare.

Grupul Iulius este printre puţinii dezvoltatori imobiliari din România care au manifestat o atenție deosebită pentru integrarea naturii în proiectele de regenerare urbană de la Iași, Cluj-Napoca şi Timișoara. Compania a realizat până acum trei grădini, cu un total de 13 hectare de spaţii verzi, rezultatul unor investiții de peste 18 milioane de euro.

Au fost create veritabile parcuri care rivalizează cu cele din metropolele Europei, în care lumea vine să se relaxeze și să socializeze, iar copiii se joacă pe iarbă, în siguranță. Un clasament realizat anul acesta, de clubulcopiilor.ro, luând în considerare recenziile oferite pe Google Maps, plasează parcurile Iulius în top 10 cele mai frumoase din România. Grădinile din Palas Iaşi şi Iulius Town Timişoara ocupă primele două locuri.

Unicitatea acestor zone verzi constă în amenajarea deasupra unor dale urbane, dată fiind suprafaţa oarecum limitată pentru integrarea de funcţiuni diverse, specifice proiectelor mixte. Spaţiile verzi din ansamblurile Palas Iaşi şi Iulius Town Timişoara au fost realizate preponderent deasupra parcărilor subterane. Complexitatea lucrărilor de hidroizolaţie, stratul consistent de pământ vegetal de până la 1.80 m adâncime şi sistemul de irigaţie au făcut ca vegetaţia să se dezvolte fără probleme, ani la rând, la fel ca cea din parcurile pe sol natural. În realizarea acestora, Iulius a beneficiat de expertiza unor arhitecți și peisagiști din România, Italia şi Germania.

Ennio Fasolli, consultant în realizarea grădinilor urbane: „Iulius are experiență dovedită în proiectarea și construcția de parcuri situate deasupra parcărilor subterane. Această provocare tehnică necesită o serie de pași cruciali pentru a asigura succesul. Inițial, se realizează o hidroizolație completă a structurii, apoi o rețea de drenaj pentru a gestiona eficient debitul de apă. Filosofia noastră de construcție se bazează pe ideea că părțile structurale trebuie proiectate pentru a susține o suficientă cantitate de sol pentru a găzdui orice tip de plante, chiar și pe cele mari. Asta înseamnă că, odată cu finalizarea proiectului, parcul nostru nu se va diferenţia față de cele tradiționale. Scopul este de a crea un spațiu verde luxuriant și primitor deasupra parcării subterane, oferind vizitatorilor un mediu plăcut și natural, fără a compromite funcționalitatea de dedesubt”.

Copacii şi arbuştii din grădinile Iulius au fost aduşi din Italia și plantaţi în pepiniere temporare, pentru aclimatizare, până la relocarea în noile proiecte. Un alt aspect care diferențiază parcurile este vegetația matură, mulți dintre arbori având înălțimi de până la 12 – 13 metri, creând impresia că au fost acolo dintotdeauna. „Motivul principal pentru soluţia de a achiziționa vegetaţia din Italia se datorează prezenței unei tradiții de secole în cultivarea plantelor mari în pepinieră, practică încă subdezvoltată în România. Pentru a obține plante de dimensiunile copacilor aduşi în parcurile Iulius este nevoie de timp considerabil, variind de la 40 la 60 de ani, această perioadă îndelungată de creștere contribuind la rezistența și frumusețea lor. Este important de subliniat că plantele nu au fost alese la întâmplare, selecția a fost efectuată cu mare grijă și din acest motiv toate s-au adaptat, fără să avem pierderi. Un exemplu concret și ușor de verificat este parcul Iulius din Cluj, unde, și aici, plantele, cu excepția sălciilor mari preexistente, provin din Italia”, a adăugat Ennio Fasolli.

Peisagiștii Iulius au gândit mixul de specii astfel încât grădinile să fie spectaculoase în orice sezon. La Iași, de pildă, piesa de rezistență este constituită de aleea de Ginkgo Biloba, probabil unicat în România, alături de magnoliile presărate în tot parcul și pergolele de glicină, dar și aleile de trandafiri și copacii Lichidambar care își schimbă culoarea în funcție de anotimp. „Atunci când alegem soiurile de plante pentru parcurile noastre luăm în considerare cu atenție climatul specific și tipul de sol al locului în care vom lucra”.

Deloc neglijabil, miile de copaci și arbuști creează un adevărat scut, cu un impact cuantificabil asupra mediului. Potrivit specialiștilor, grădinile Iulius absorb anual peste 75 de tone de CO2.

Gazonul special, pe care vizitatorii se pot așeza pentru a citi o carte sau pur şi simplu pentru a se cufunda în iarba verde, este un alt atu al acestor parcuri. Ennio Fasolli: „Gazonul din parcurile Iulius nu se realizează prin utilizarea unei singure varietăți de semințe, ci mai degrabă cu un amestec de esențe care au sarcina de a acoperi uniform solul pe măsură ce cresc. Acest amestec este deosebit de potrivit pentru călcare și rezistență la atacurile fungice frecvente în perioadele de umiditate maximă. Este de culoare verde intens și, evident, frumos de privit, invitând să fie pășit”.

Administrarea și întreținerea acestor grădini necesită un efort considerabil, Iulius având angajate echipe consistente, de zeci de grădinari, care se asigură că toată vegetația este viabilă. „Întreținerea parcurilor are două părți fundamentale. Prima este întreținerea de rutină, axată pe conservarea mediului. Aceasta include curățarea constantă, eliminarea buruienilor și a plantelor dăunătoare, tăierea arbuștilor la momente adecvate pentru fiecare specie și tăierea regulată a ierbii în zonele de gazon. A doua parte se referă la îngrijirea copacilor mari, iar acest lucru se face toamna și primăvara. Tăierea copacilor se efectuează, în principal, pentru a asigura siguranța în interiorul parcului, prin îndepărtarea ramurilor moarte sau pentru a menține forma naturală și vitalitatea arborilor”.

La Cluj, unde Iulius are în vedere dezvoltarea unui nou proiect de reconversie industrială de peste jumătate de miliard de euro, au început deja pregătirile pentru ancora verde, de peste 5 hectare, care va fi amenajată pe fosta platformă Carbochim. În acest sens au fost aduși deja din Italia peste 600 de arbori maturi, precum platani, tei, castani, arțari roșii, stejari piramidali, ginkgo biloba, carpeni și metasequoia, cu înălțimi ce ating chiar și 13 metri, care se află într-o pepinieră de aclimatizare găzduită de Stațiunea de Cercetare Horticolă din cadrul USAMV Cluj-Napoca. Așadar, pepiniera are și o valoare educațională pentru studenții de la Peisagistică și Horticultură, care au posibilitatea să studieze speciile și să urmărească procesul de transplantare în noul parc de pe malul Someșului. Noile zone verzi din proiect presupune și păstrarea unui procent cât mai mare din vegetația existentă în arealul platformei Cabochim, dar și din cea de pe malul Someșului, conform unui studiu dendrologic realizat de specialiştii USAMV.