Unirea Principatelor, o uniune economică eșuată. Clujul, pol de creștere izolat

Unirea Principatelor, o uniune economică eșuată. Clujul, pol de creștere izolat
Șoselele de mare viteză sunt mai mare în Transilvania și deloc în Moldova | Foto: ProMotor
Unirea Principatelor, o uniune economică eșuată. Clujul, pol de creștere izolat
Unirea Principatelor, o uniune economică eșuată. Clujul, pol de creștere izolat

Țara Românească se află la cel mai ridicat nivel de prosperitate din istorie, în timp ce Moldova a ajuns polul sărăciei din Uniunea Europeană (UE). Cu excepția unor poli de creștere concentrați în București, Cluj, Timișoara, Brașov sau Sibiu, restul județelor se zbat în sărăcie.

Acum 161 de ani, românii din Moldova și Țara Românească alegeau să se unească, gândindu-se la un stat unitar, cu drepturi și avantaje egale pentru toți locuitorii. Anii au trecut și, dincolo de politică, uniunea administrativă și legăturile sociale, ca economie, investiții regionale și infrastructură unirea a întârziat să apară. Nici acum  nu avem nici măcar un drum fezabil care să lege cele două provincii, iar căile feroviare se destramă pe zi ce trece, arată o analiză a companiei de consultanță Frames.

Din punct de vedere economic, cele două foste principate sunt, în prezent, mai separate ca oricând, spun analiștii. Țara Românească, în principal București și Ilfov, se află la cel mai ridicat nivel de prosperitate din istorie, în timp ce Moldova a ajuns polul sărăciei în UE. Potrivit Comisiei Naționale de Prognoză (CNP), Regiunea București - Ilfov a realizat, anul trecut, un produs intern brut de 276 de miliarde de lei, un sfert din cel național, de 1.040 de miliarde.

La polul opus, cele cinci județe din Regiunea de Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Suceava și Neamț), luate în calcul în analiza Frames, au realizat, împreună, nici jumătate din această sumă - 107,1 miliarde lei. Nici în acest an, nu se întrevede o îmbunătățire a situației. CNP estimează că Regiunea București - Ilfov va realiza un PIB de 297 de miliarde de lei, în timp ce Regiunea Nord - Est abia va ajunge la 116 miliarde.

"Estimările indică o adâncire a discrepanțelor economice la nivel regional, în anii următori. ,,Moldova n-a reprezentat, niciodată în istoria recentă, o prioritate reală pentru guvernanții de la București. Nici lobby-ul local nu a funcționat, politicienii și administratorii din județele Moldovei nereușind să impună niciun proiect major de dezvoltare care să permită atragerea investitorilor, creșterea nivelului de trai’’, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

,,Dincolo de perioada comunistă, când discrepanțele erau ceva mai temperate, ca urmare a planurilor de industrializare forțată, după Revoluție, Moldova a rămas în urmă la capitolul investiții în infrastructură și a întârziat să ofere oportunitățile de business care să atragă investitori’’, a mai spus acesta.

După ce, în anii 90, județele Moldovei deveniseră polul lohn-ului românesc, treptat și aceste business-uri s-au închis, iar forța de muncă a început să emigreze masiv spre Occident și în zonele mai bogate din țară, precum Bucureștiul.

La polul opus, Țara Românească, regiune în care București-Ilfov reprezintă principalul pol de atracție pentru investitori, a beneficiat de investiții, de politici publice, de facilități care au adus o creștere economică substanțială, care au atras ca un magnet forța de muncă, inclusiv din Moldova. Așa s-a ajuns ca București - Ilfov să atragă investiții străine directe de 49,2 miliarde de euro la nivelul anului 2018, iar județele din Nord - Estul țării de numai 1,92 miliarde.

Lipsa infrastructurii și scăderea puternică a forței de muncă în Moldova s-au tradus, în ultimii ani, într-un recul semnificativ în privința apetitului pentru business, comparativ situația din Țara Românească. Situația din Moldova nu este una unică la nivel național. Cu excepția unor poli de creștere economică, concentrați în jurul orașelor mari București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Sibiu, restul județelor se zbat în sărăcie.

,,Dincolo de creșterea economică din statistici, România a ajuns, din punct de vedere economic, o țară cu trei viteze. Orașele mari au atras, în ultimii ani, cei mai mulți investitori și forță de muncă, oferind o performanță economică semnificativă.

Județele care gravitează în jurul acestor poli de creștere economică, au beneficiat, într-o oarecare măsură de o creștere economică pe orizontală, devenind zone de suport-logistic și producție pentru marile aglomerații urbane.

În cel de-al treilea val se află județe precum Vaslui, Tulcea, Mehedinți, Harghita, Covasna, Teleorman, Olt, care au înregistrat un exod al forței de muncă, cu consecințe directe în dinamica business-ului local. Fără investitori, fără infrastructură, aceste regiuni s-au adâncit în sărăcie, devenind dependente de banii românilor plecați în Occident’’, conform Frames.

Ieșirea din această buclă economică negativă poate fi realizată, potrivit experților, prin asumarea unui plan coerent de dezvoltare regională, printr-o reformă administrativă și prin direcționarea fluxurilor investiționale către zonele defavorizate, cu acordarea de  facilități fiscale.

,,Avem prea multe județe, o birocrație mult prea accentuată, avem nevoie de redesenarea hărții României pe zone de dezvoltare economică, cu manageri și proiecte viabile, pe fonduri europene, avem nevoie de infrastructură și voință politică. România este, din păcate, de prea mulți ani, sub domnia baronilor locali care, dincolo de afacerile personale, n-au contribuit cu nimic la atragerea investitilor, la crearea de locuri de muncă, la bunăstarea locuitorilor’’, a declarat Adrian Negrescu.

Analiza firmei de consultanță a fost  realizată pe baza datelor publice de la Comisia Națională de Prognoză, Institutul Național de Statistică și Registrul Comerțului pentru perioada 2008 – 2019, cu focus pe județele din Regiunea Nord-Est și București-Ilfov.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK

loading...
Loading...
Comenteaza