Viitoarele „case” ale afacerilor de Cluj se ridică ”pe verde”

Două proiecte cu spaţii de birouri proiectate în locul a foste unităţi de producţie vor include sisteme care să asigure eficienţă energetică pentru clădiri, plănuiesc dezvoltatorii.

Costurile de administrare reduse şi avantaj în faţa altor clădiri în lupta de piaţă pentru câştigarea de chiriaşi sunt avantaje care îi determină pe investitori să mizeze pe verde în construcţiile pentru afaceri.

Dezvoltatorii proiectului de birouri care va fi construit pe terenul fostei fabrici Tricotaje Someşul vor să obţină şi certificare oficială internaţională care să ateste clădirile verzi din cel mai mare centru de afaceri anunţat în Ardeal pentru perioada următoare. „Va fi un proiect pentru care ne propunem o certificare verde internaţională. Aş vrea să felicit Clujul pentru că e primul oraş din ţară care încurajează dezvoltarea de clădiri certficate energetic prin facilitatea legată de reducerea impozitelor pe clădire. E o mişcare foarte bună pentru Cluj şi un imbold real pentru investitori. Cred că exemplul de aici poate fi urmat şi de alte oraşe", consideră Ovidiu Şandor, omul de afaceri timişorean care, în parteneriat cu NEPI, va realiza complexul de birouri de pe fostul teren al Tricotaje Someşul.

De altfel, un proiect în care este implicat Şandor la Timişoara, City Business Centre, a fost desemnat în 2010 Green Building of the Year de către Romanian Green Building Council şi Office Development of the Year de către EuropeProperty.com. „La Cluj vom face încă un pas în plus pe zona de eficienţă energetică. Vrem un proiect pe care să îl avem pe termen lung, iar în ziua de azi nu credem că se mai poate pune problema unor proiecte serioase, mari, fără să iei în considerare eficienţa energetică şi certificatele care confirmă acest lucru. Sunt companii care întreabă şi lucrul acesta atunci când îşi aleg sediile. Nu cred că e un factor care defineşte decizia, dar este unul din criteriile la care chiriaşul se uită. Nu cred că decizia se ia strict pe acest criteriu, dar începe să fie unul din acele elemente care contează tot mai mult", a explicat omul de afaceri.

„E mai costisitor să faci astfel de proiecte, e vorba de tehnologii noi care de obicei sunt mai scumpe, e vorba de sisteme suplimentare, de o proiectare mult mai complexă - din faza de proiectare lcururile trebuie privite aşa încât să fie eficiente din punct de vedere energetic, e o investiţie suplimentară, cu siguranţă. Cu toate acestea, considerăm că e important pentru un asfel de proiect să facem această investiţie suplimentară şi credem că banii investiţi în plus se vor regăsi în veniturile generate de proiect", a completat Şandor.

Fondul de investiţii sud-african New Europe Property Investments (NEPI) şi omul de afaceri Ovidiu Şandor au anunţat că vor dezvolta un complex de birouri de 52.000 mp pe terenul fostei fabrici Tricotaje Someşul. Investitorii care au preluat în această vară platforma fostei unităţi de producţie (achiziţionată în 2007 de Atrium Centers Management/ Dawnay, Day) schimbă proiectul de hotel, birouri şi mall şi anunţă realizarea celui mai mare complex de birouri din Ardeal.

Un alt proiect care presupune reconversia unui fost sit industrial va fi gândit în acord cu principiile care presupun dezvoltarea durabilă, susţin dezvoltatorii - complexul Liberty Center Technological Par, de pe terenul fostei fabrici Libertatea, unde proprietarii de la Friboug Development urmează să înceapă din toamnă lucrările. Unitatea de producţie va fi reconvertită în parc tehnologic în urma unei investiţii de peste 20 de milioane de euro. Subsidiara unui fond de investiţii cipriot controlat de fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, a preluat 90% din societatea Libertatea anul trecut, anunţând în zona gării un proiect cu spaţii destinate unor companii din IT, Cercetare - Inovare, centre de excelenţă şi cercetare în domeniul medical. "Felul în care este gândită construcţia propriu-zisă a parcului ţine de utilizarea doar a tehnologiilor inovatoare, prietenoase cu mediul şi eficiente din punct de vedere energetic", a precizat Sturza, cu ocazia lansării proiectului. Clădirilor reprezentative, care vor păstrate şi renovate, li se vor asocia patru imobile noi, cu acoperişuri verzi, iar pe teren va fi amenajat un parc. Faza I a proiectului înseamnă amenajarea a 7.000 mp de birouri ce ar urma să fie livrate anul viitor

De doar câteva săptămâni, Clujul are prima clădire de birouri oficial „verde": imobilul de birouri Amera Tower a obţinut certificarea LEED Gold în această vară, devenind astfel prima construcţie "verde" din Cluj-Napoca recunoscută oficial, a doua din judeţ după hala Nokia de la Jucu. Pentru a îndeplini standardele internaţionale, la cele 6 milioane de euro cât a costat amenajarea clădirii de pe Calea Baciului, proprietarii au investit încă aproximativ 120.000 de euro. Adam Ambrus, reprezentantul Amera a explicat că, pe lângă avantajele pe termen lung legate de costuri de întreţinere reduse, un alt beneficiu pentru proprietar ţine de negocierile cu potenţialii chiriaşi, în special companiile multinaţionale fiiind tot mai interesate de acest aspect. Cluj-Napoca este primul oraş din ţară unde proprietarii clădirilor certificate ca „verzi" beneficiază de reducerea la jumătate a impozitelor. Facilitatea, o premieră în România, se aplică doar imobilelor care se încadrează în standardele impuse de trei sisteme recunoscute la nivel mondial (LEED, BREEAM sau DGNB).

Ce sunt certificatele verzi

Certificatele verzi sunt obţinute de clădirile care, prin design, construcţie şi operare, au un consum mult mai mic de energie, emisii reduse de materiale poluante, folosesc materiale durabile şi asigură ventilaţia şi iluminatul natural al spaţiului interior. Clădirile verzi folosesc soluţii tehnice moderne pentru izolaţii, contorizarea eficientă a consumurilor, instalaţiile neconvenţionale pentru producerea energiei, sistemele de încălzire, de aer condiţionat, de tratare a aerului, de iluminat, de protecţie împotriva incendiilor, de securitate şi de control al accesului centralizate prin sisteme de management al clădirii.