Se vorbeşte în surdină de încă cel puţin 3-4, dacă nu chiar 5. Justiţia pare hotărâtă să zdrobească hidra corupţiei generalizate care a cuprins administraţia publică. Atenţia e îndreptată şi spre un ministru şi doi directori generali de companii naţionale. Raportul de ţară trebuie să sune bine după ce au existat reproşuri că ritmul arestărilor este prea lent în România şi că flagelul corupţiei distruge sistemul public din interior. Deja la raportul interimar România trebuie să arate vinovaţi.
Reproşurile europene spun că s-a încetinit ritmul reformelor în Justiţie, cu precădere în a doua parte a anului 2009. Direcţia Naţională Anticorupţie e lăudată, iar judecătorii sunt, din câte se pare, muştruluiţi. Bruxelles-ul e cu ochii pe noi. Se spune că ritmul luptei împotriva corupţiei ar fi suferit o uşoară ameliorare, în schimb, România nu a fost capabilă să menţină ritmul din prima parte a lui 2009 în privinţa reformelor, iar marea corupţie continuă să reprezinte o problemă reală. Rechinii cei mari şi răpitorii se hrănesc în continuare în apele tulburi ale unui sistem public incapabil să-i respingă.
O serie de oameni de afaceri impetuoşi sunt în atenţia organelor de cercetare. Atenţia e îndreptată, cu precădere, împotriva celor care au crescut, ca Făt Frumos, din afaceri bănoase cu statul. Sunt voci care afirmă că inclusiv trei dintre primii 10 miliardari ai României sunt vizaţi. în România, zăngănitul cătuşelor a ajuns să acopere zgomotul furnalelor şi al tastelor de computer care scriu măsurile anticriză. România începe să semene din ce în ce mai mult cu Italia anilor ’90.
După Mircea Gutău, edilul democrat-liberal din Râmnicu-Vâlcea, şi Antonie Solomon, “banul” Craiovei, a venit rândul primarului din Baia Mare, Cristian Anghel, totodată preşedinte al Asociaţiei Municipiilor din România. Primii doi sunt acuzaţi şi condamnaţi pentru corupţie, iar ultimul, pentru abuz în serviciu. Reacţiile opiniei publice din cele trei oraşe sunt împărţite între condamnare şi transformare în martiri sau eroi ai edililor arestaţi. Slujbe, rugăciuni, mitinguri de susţinere, pichetări şi alte manifestări de susţinere a primarilor creează o imagine ciudată unei Românii în care Justiţia este pusă la îndoială pe considerente de simpatie sau ură.
Toate cele trei arestări ne arată însă cât de plină de provocări, respectiv de tentaţii este viaţa unui primar de municipiu. Dacă privim înspre Cluj, la fostul primar din Jucu, respectiv la cel din Călăţele, am putea spune că şi primarii de comune au “viaţă grea”. Cert este că sperietura celor trei arestări are toate şansele să influenţeze organizarea licitaţiilor, cel puţin în următoarele luni.
în acest moment, o seamă de primari de mari oraşe se simt din ce în ce mai rău... Radu Mazăre, Gheorghe Nichita, Marean Vanghelie, Raduly Robert Kalman, Mircea Hava, Gheorghe Ciuhandu, Gheorghe Ştefan-Pinalti, Gheorghe Falcă sunt doar o parte dintre cei purtaţi deja pe culoarele DNA sau în sălile de tribunale. O serie de surse mai mult sau mai puţin credibile vorbesc despre faptul că cel puţin două dintre următoarele acţiuni vor lovi Ardealul. Iar alte două, Moldova. La Râmnicu-Vâlcea, prefectul de Vâlcea a refuzat să semneze ordinul de încetare a mandatului lui Mircea Gutău, iar pe 15 februarie, caz unic în România şi poate nu numai, Consiliul Local din Râmnicu-Vâlcea acorda titlul de cetăţean de onoare lui Mircea Gutău.
De altfel, acolo se spune că a fost doar o atenţionare, o răzbunare şi că, în realitate, acesta ar fi nevinovat, după cum au spus primele două instanţe. Cert e că acţiunile din ultimele luni dovedesc faptul că aleşii cetăţenilor nu sunt neapărat şi protejaţii organelor de anchetă şi de cercetare penală, respectiv ai completelor de judecată. Sigur, există multiple provocări pentru un ales în fruntea unei administraţii, rămâne ca cel care a întrunit încrederea cetăţenilor care i-au acordat votul să fie conştient că rolul său este de a se pune în slujba cetăţenilor, şi nu în slujba propriilor interese.
Chiar dacă primarul Craiovei, Antonie Solomon, e, poate, cel mai susceptibil de a fi şi vinovat, rămân o întrebare şi o faţetă a problematicii care trebuie obligatoriu analizate: dacă e corectă sau nu acea parte a motivării din rechizitoriu care vorbeşte despre faptul că primarul Solomon trebuia reţinut pentru 29 de zile şi datorită faptului că e persoană publică, şi că astfel se dă un exemplu...! Ciudată parte a motivării.
Dar poate că restul motivării e mult mai serios şi profund. Justiţia pare hotărâtă să rezolve în România ceea ce politicul şi biserica nu au reuşit în ultimii 20 de ani. Să asaneze corupţia. Rămâne să vedem dacă va şi reuşi.
