ANALIZA CUPEI MONDIALE: Aproximări

ANALIZA CUPEI MONDIALE: Aproximări
Înainte de meciurile din sferturile de finală se poate spune că Olanda are cel mai bun lot de jucători la actuala ediţie a campionatului mondial de fotbal din Africa de Sud.

Peste jucătorii de justificat renume internaţional, Heittinga, Bronckhorst, Boulahrouz, în apărare, van Bommel, de Jong la mijloc, Kuyt, Babel, von Persie, în atac, se ridică talente de referinţă universală precum Sneijder, van der Vaart, Robben, Huntelaar. Nici o altă echipă nu reuneşte atâtea celebrităţi legitime. O asamblare a acestora, făcută cu inteligenţă, antrenorul van Marvunk a realizat deja. Problema va fi dacă ansamblul nu se va lăsa afectat de capriciile unor jucători şi va aborda jocul, ca şi până acum, cu “realism”. Sub aceste condiţii, Olanda poate oferi satisfacţii, în continuare, suporterilor ei.

 

Brazilia are cea mai bună aşezare în teren a unei echipe. Particularitatea cea mai pregnantă este, aici, amplasarea jucătorilor, astfel încât în orice fază, fie apărare, fie atac, este pregătită linia a doua. De aceea, atacurile braziliene devin, uneori, sufocante, iar apărarea ei, de netrecut. Tehnicitatea înaltă a jucătorilor întăreşte, desigur, acest avantaj. Julio Cezar în poartă, Maicon, Lucio, Bastos, Gilberto în apărare, Silva, Mello la mijloc, Kaka, Robinho, Nilmar în atac pot duce la victorie. Problema este dacă antrenorii echipei rivale găsesc sau nu un antidot, pentru a executa marcajul strict la constructorii jocului (mai ales Lucio, Dani Alvez, Silva), încât să se paralizeze sursa jocului brazilian, şi, fireşte, la vârfurile capabile să tragă după sine jocul (Kaka, îndeosebi).

 

Argentina are echipa cea mai prestigioasă (mai galonată) ca urmare a eficacităţii şi spectaculozităţii lui Messi, Higuain, Tevez, Aguero. Mascherano şi Veron sunt motoarele rezistente la mijloc, iar Samuel, Otamendi, Heinze asigură blindajul în apărare. Dispunând de tehnicitate înaltă şi de motivaţia pe care o creează pregătirea continuă conform devizei “suntem cei mai buni”, Argentina este foarte greu de învins. Mai curând ea câştigă. Adversarii pot miza pe nesiguranţa portarului, pe cele una-două erori pe meci pe care le comite Demichelis şi pe sudura uneori slabă a apărării şi a mijlocului.

 

Germania prezintă cea mai funcţională echipă: criteriul care prevalează aici este subordonarea jocului individual faţă de o schemă tactică gândită cu pricepere şi adecvată în raport cu adversarul. în mod salutar, jucătorii germani au respins considerarea lor ca favoriţi la această ediţie a mondialelor şi şi-au văzut de pregătire. Dacă Neuer repetă performanţa din meciurile anterioare, devine unul dintre cei mai buni portari ai lumii. Dintre Lahm, Badstuber, Boateng se pot alege doi fundaşi de prim-plan în lume, iar Schweinsteiger, Khedira şi öezil pot controla mijlocul terenului. Klose, Podolski şi Thomas Müller pot periclita, prin experienţa tactică şi pregătirea tehnică, orice apărare. Problema va fi dacă perechea de fundaşi centrali, Mertesacker şi Friedrich, va evita desincronizările şi relaxarea din unele momente. Dacă da, Germania poate învinge.

 

Spania are o echipă plină de jucători tehnici, de randament, care se percepe pe sine ca fiind în urcare. Percepţia de sine este uneori crucială. Mijlocul Spaniei este foarte puternic – cu Iniesta, Xavi Alonso, Xavi, Busquets, Fabregas – şi dă forţă neobişnuită acestei echipe. Cu David Villa în faţă, cu Pedro şi, poate, cu David Silva, Spania poate să se impună. Problema aici o constituie nesiguranţele portarilor (oricare ar juca) şi erorile de plasament ale lui Puyol, precum şi insuficienta periculozitate a vârfului Torres.

 

Cred că în acest fel se pot  aproxima, cât se poate de succint, atuurile şi problemele celor cinci echipe, dintre care, după pronosticul meu de la ora aceasta, aşadar, înainte de sferturile de finală se va alege campioana mondială 2010.

 

Comenteaza