De la ţara manelelor, la patria interlopilor

De la ţara manelelor, la patria interlopilor
Noaptea de Anul Nou a fost dominată de manelizarea televiziunilor.

Ştirea mondenă a lunii ianuarie a fost botezul fiicei Formatiei, nepoata hipermediatizatului Bercea Mondialu - interlop de frunte al ţării. Trăim într-o Românie din ce în ce mai nebună.

 

O ţară în care valorile sunt întoarse cu susul în jos şi o patrie în care şmecheria şi tupeul, asociate cu sfidarea legilor, au devenit virtuţi esenţiale pentru reuşita în viaţă şi respectul autorităţilor. Adi de Vito - Minune, Guţă - întâiul Rege şi Guţă al Danielei Gyorfi, Jean de la Craiova, Liviu Puştiu’, Minodora la Maxim, Sorinel Puştiu, Sorinel Copilu’ de Aur, Florin Salam, Vali Vijelie, Dan Bursuc, Laura şi Alex de la Orăştie, alături de o altă pleiadă de “maimuţoi” şi “maimuţe”, au ajuns mai ascultaţi la nunţi, botezuri, paranghelii, petreceri, chiolhanuri, chefuri şi alte asemenea evenimente cu iz aşa-zis monden decât orice formaţii sau interpreţi consacraţi din România sau de oriunde altundeva.

 

Ba, mai mult, nu mică mi-a fost mirarea când am auzit manele în Egipt, la piscina hotelului Movenpik din Sharm El Sheikh, în oraşul vechi din insula Rodhos, la Saint Tropez în faţa cafenelei Café de Paris, la Cannes pe Croissete, la Kitzbuhel în inima Alpilor austrieci, la Zellam See în noaptea de Revelion 2010, la Grand Hotel sau la un apre-ski la cota 1.800 pe gheţarul Kitzsteinhorn din Kaprun. Suntem o naţie mare, iar petrecerile sunt marele atu, la care nu cred că ne pot concura alţi europeni în afara sârbilor!

 

Personajele cu pricina au ajuns să domine deschiderile de tabloide sau emisiunile de divertisment ale Antenei 1, Antenei 2, ProTV, Acasă TV şi, bineînţeles, ale regelui neîncoronat al audiovizualului de tip nou - măreţul OTV. Dansul din buric asociat cu gesturi specifice petrecerilor ţigăneşti de la marginea oraşelor au devenit simboluri ale distracţiei într-o epocă în care manelizarea României s-a transformat dintr-o realitate virtuală într-una profund actuală.

 

în nici un caz, însă, aceste personaje groteşti ale spaţiului public nu ar avea succesul de acum dacă românii nu ar gusta smiorcăielile sau ritmurile lor, în care versurile sunt, la fel ca în cazul rapperilor, filonul de rezistenţă! Manelele - care au pornit de la periferia societăţii româneşti postdecembriste, având ca bazin de referinţă muzica de mahala, fără mare legătură cu muzica ţigănească sau cea lăutărească - au reuşit în 10 ani să depăşească orice aşteptare.

 

Chiar şi cea mai pesimistă! în directă legătură cu proliferarea acestui fenomen este promovarea noilor golani, interlopi cu legături în zonele administraţiei locale, ale magistraturii, poliţiei, serviciilor de informaţii şi ale politicului. Nume ca Fane Spoitoru, Nicu Gheară, Sile şi Nuţu Cămătaru, Caiac, Mavriche, Gigi Boeru, Sile Pietroi, Bercea Mondialu, Săceanu din Constanţa, Beinur, Corduneanu, Sadoveanu, Preda au devenit mai cunoscute decât numele unor artişti sau reprezentanţi ai lumii literare româneşti din ultimii 20 de ani. Adesea, aceste personaje sunt strâns legate de zona manelelor şi, nu de puţine ori, a fotbalului românesc. O împletire de simpatii şi gusturi comune, care face ca cele trei categorii - manelişti, fotbalişti şi interlopi - să se regăsească în aceleaşi locuri şi cu acelaşi comportament de cele mai multe ori.

 

Ultima întâmplare avându-i în prim-plan pe însuşi fratele mai mare şi, cu siguranţă, aproape idiot al actualului preşedinte al României şi pe Bercea Mondialu, supranumit şi “regele banilor din Oltenia”, aduce în faţă o nouă demonstraţie a întrepătrunderii zonelor de putere în România anului 2010. Fratele preşedintelui României, la masă cu un interlop recunoscut al ţării, nu poate decât să ridice semne de întrebare legat de sănătatea societăţii româneşti actuale, deşi scopul a fost, de această dată, absolut creştinesc, botezul fiicei unuia dintre cei patru copii ai interlopului, Formatia, Judecător, Prinţişor şi Televizor.

 

Comenteaza