Guvernarea nu e un concurs de frumuseţe. Sau de ce nu trebuie să plece cabinetul Boc acum. Un fel de parabolă

Guvernarea nu e un concurs de frumuseţe. Sau de ce nu trebuie să plece cabinetul Boc acum. Un fel de parabolă
Sigur că aţi văzut, măcar în filme sau la televizor, dacă nu în vreun salon de spital sau pe stradă, cum se resuscitează un om.

Cum este readus la viaţă, cum se reaprinde flacăra speranţei şi a vieţii. Inarmat cu doi electrozi grei, ţinuţi de mânere, cel ce vrea să readucă omul la viaţă îi aplică un şoc electric foarte dur, care face corpul să tresalte şi, cu puţină şansă, va readuce bătăile inimii. Va reporni viaţa în corpul muribund. Sigur că această procedură e neplăcută pentru cei care o privesc, mai ales dacă le pasă de corpul aproape părăsit de viaţă. Ar fi mult mai plăcut să-l poţi resuscita spunându-i o poveste, mângâindu-l sau gâdilându-l. Dar singura soluţie e şocul acela neplăcut, brutal. Acum, economia românească este în această situaţie. Nu sunt fatalist, nu cânt prohodul României.

 

 Constat doar ceea ce orice om cu minte poate constata. Au spus-o şi “medici” din afară. Suntem înainte de intrarea la terapie intensivă. Economia românească e corpul tot mai lipsit de viaţă pentru care trebuie aplicat şocul. Muribund de mai multă vreme, bolnavul a ajuns în salon. De aici se va întoarce pe picioare sau cu picioarele înainte. După îndelungi bâlbâieli, în fine, s-a ajuns la singura concluzie vitală: va trebui aplicat  şocul. Cei doi electrozi sunt pregătiţi. Medicul are electrozii în aer. Dar nu pot fi aplicaţi pentru că mai există “rude” ale bolnavului care cred că nu trebuie aplicat şocul. Cred că-l pot resuscita cu mângâieri, cu tocşouri sau cu gargară.

 

Se ştie ce bine face gargara uneori. Aşa că se opun acţiunii vitale, se opun şocului. Nu le place medicul. Ar trebui schimbat, zic ei. Deşi asta ar însemna o amânare fatală pentru corpul care aşteaptă în salon. Pentru că medicul de acum, dacă e schimbat, trebuie să predea inventarul. Asta durează. Alegerea unui alt medic ia alte zile preţioase care reduc şansele de resuscitare. Iar noul medic îşi va constitui echipa înainte de a opera, va lua şi asta timp, apoi va face o nouă încercare de diagnosticare.

 

 Poate va crede că nu e atât de grav şi-i va da nişte populiste aspirine. Sau cine ştie ce alte metode de vindecare va crede că se pot aplica. Poate o grevă generală? O pichetare a spitalului? în vremea asta, pe aparatele la care se uită toată lumea, îngrijorată, semnele de viaţă vor fi tot mai slabe. Când noul medic va ajunge la concluzia firească a necesităţii şocului, s-ar putea să nu mai existe nici o şansă. Corpul va fi deja ţeapăn.

 

Inconştienţa cu care acţionează acum opoziţia este mortală. Ei discută despre halat, despre faptul că doctorul nu le e simpatic şi alte mari teme mărginaşe. Contestă echipa de medici, contestă terapia de şoc, plâng pe umărul rudelor, dar nu au un alt doctor şi o altă cale de vindecare. Iar dacă vor ajunge, după săptămâni de tracasare, în sala de tratament, va fi târziu. Pentru că singura operaţie pe care o vor putea aplica, atunci, bolnavului de acum va fi autopsia.

 

Comenteaza