Îngrădirea orașelor. În caz că ați văzut niște texte în ferestrele unei clădiri din Cluj

Diverse denumiri de proiecte, unele cu scuza ”ajutorului social”, s-au tot adunat în dreptul unei campanii de decenii de transformări a orașelor mari din România după chipul și asemănarea compoziției sociale: ANL-uri, Prima Casă, ajutoare pentru afaceri, investitori, investiții masive în ”centrul istoric” etc.

A rezultat separare şi îngrădire a unor porțiuni urbane pentru diverse felii de popor de clasa 1. Mase de incerți, precari, semiproletari, semiangajați, plecați etc. și, de cealaltă parte, niște structuri ceva mai clare de rentieri, sau măcar angajați mai "așezați" (un oarecare capital educațional, job sigur, cu aspirații ceva mai mari decât media celor care-și vând munca), antreprenori care au ieșit din zona de autoexploatare intensă etc.

Zilele orașului, distracții ale târgului care alimentează pături clare de business, dar care ridică garduri între locuitorii orașelor, lipsa de acces se face prin sărbători târgovețe care dau impresia "unificării orașului". De fapt, cumperi cu fonduri culturale tot soiul de artisticării fără sens naționalisto-business sau "progresiști" de carton care visează "uber", dar realizezi și un soi de falsă comuniune butaforică. NU faci decât să tot întreții prin entertainment o segregare din ce în ce mai adâncă între România care-și mai permite câte ceva și România care nu-și mai permite nimic.

Îngrădirea treptată a accesului la școală și sănătate care discret se privatizează rămânând la stat.

Chirii exorbitante, gentrificare în orașele cu dezvoltare accelerată (București, Cluj, Timișoara, Iași), excluderea sărăciei neestetice. Dezvoltarea e simțită doar de o parte din populație care se comăportă din ce în ce mai agresiv cu "neintegrații". Neintegrați care, altfel, sunt esența atunci când tragem linie și vedem că mâna de lucru ieftină rămâne singurul atuu pe care apoi îl filtrează în țâșpe forme marele capital în primul rând, iar apoi sateliți mai mici de business sau politici.

Cam de asta am scris ce am scris în ferestrele tranzit.ro CLUJ. Le mulțumesc încă o dată pentru găzduire. Și sper încă o dată să atacăm din ce în ce mai clar mecanisme de discriminare ample de tip economic și social. Doar arta ne poate scoate din culturalism, poftim paradox!, și din antagonsime artificiale de facebook.

Autor: Costi Rogozanu, Vox Publica