Năstase se întoarce sau Victoraş victorios

Centrul PSD s-a mutat din Dolj în Gorj. Năstase şi-a luat prima revanşă. Sâmbătă, în momentul în care am deschis televizorul, congresul PSD degenera în bâlci.

 Un congres început sub spectrul unui Vanghelion în conflict voluntar cu Pandelion, asezonat cu vrăjitoare şi mult, prea mult circ. Un congres în care “maimuţoiul de Ferentari”, căţărat la vârful partidului, se chinuia să îndepărteze până şi ultimii simpatizanţi PSD de acest partid. Un congres în care Mircea Geoană a dovedit încă o dată că nu-şi poate controla partidul nici măcar în sala de la Romexpo.

 

A fost nevoie de intervenţia salvatoare a unicului tătuc al PSD, Ion Iliescu, pentru ca taberele beligerante să nu transforme congresul în reglare de conturi între găşti de cartier. Acum câteva săptămâni, vorbeam în acest ziar despre şansa ca PSD să nu se dezintegreze. Unul dintre elementele vitale era ca Victor Ponta sau Cristian Diaconescu să câştige preşedinţia PSD. în cazul în care câştiga Mircea Geoană un nou mandat, şansa ca PSD să reziste unitar era extrem de redusă.

 

în acest caz, era foarte probabil ca Miron Mitrea, Mădălin Voicu, Marian Oprişan, Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu şi mulţi alţii să plece din PSD. în cazul câştigării alegerilor interne de către Mircea Geoană nu scindarea era însă elementul periculos. Poate cel mai grav lucru era faptul că un agramat şi un “bagabont” ca şi Vanghelie îşi sporea şi mai mult puterea în cadrul partidului. Şi asta era cu adevărat cea mai gravă problemă a PSD. Cu Marean Vanghelie la butoane, PSD era pe drumul pierzaniei fără întoarcere. Acum, cel puţin membrii şi votanţii acestui partid mai pot spera. Pot să creadă în viitorul nu foarte îndepărtat că vor fi din nou ceea ce au fost odată, demult deja, sau poate chiar mai mult decât atât.

 

Congresul PSD-2010 a coborat însă de pe piedestalul încrederii publice cel puţin un personaj. Cristi Diaconescu a fost marea dezamăgire a acestui congres. Un om în care unii delegaţi au investit încredere şi care a sfârşit dovedind că pur şi simplu “nu are sânge în instalaţie”, după cum ar spune cel ce se crede un CheGuevara în car alegoric brazilian, primarul Constanţei, Radu Mazăre. Un personaj de-a dreptul halucinant, ce a avut un comportament la congres ce te îndemnă să crezi că a consumat înainte de intrarea în sală substanţe halucinogene.

 

 în rest, un Adrian Năstase ascultat şi aplaudat de suflarea social-democrată, dar nu doar de ea, ce a făcut o mişcare strategică vitală pentru PSD în momentul în care în urmă cu 6 zile a renunţat la candidatură şi a decis să-l sprijine pe Victor Ponta. Un Viorel Hrebenciuc din nou magistral, care s-a ţinut de cuvânt şi s-a plasat, ca întotdeauna, în tabăra câştigătoare. Un Miron Mitrea răzbunat şi un Liviu Dragnea extrem de inspirat. Victor Ponta reuşeşte, practic, să pună din nou pe turnanta politică PSD. Un PSD condus de tânărul Ponta, avându-i în spate pe greii Năstase, Iliescu, Hrebenciuc, Mitrea, Dragnea şi pe impetuosul păcălici cu lipici, însă la o anumită categorie de electorat tânăr, Mazăre, poate reprezenta un pericol real pentru actuala putere. Un PSD slab şi măcinat de lupte interne şi eventuale hemoragii de lideri sau filiale ar fi creat o uriaşă problemă în spaţiul public românesc.

 

Având în vedere că PNL, celălalt partid de opoziţie, este, la rândul său, într-o uşoară degringoladă, iar presa este slăbită şi afectată periculos de criza financiar-economică, pentru democraţia românească un partid de opoziţie puternic, care să amendeze eventualele derapaje ale puterii, nu poate fi decât benefic. Sigur că există şi riscul ca din cauza dorinţei de răzbunare, de sânge, a principalului artizan al victoriei lui Victor Ponta, Adrian Năstase, să asistăm la o poziţionare extrem de radicală a PSD faţă de actuala putere.

 

O opoziţie similară ca exprimare cu cea pe care PD, prin vocea lui Traian Băsescu şi Emil Boc, o făcea, la rândul său, în 2003-2004 la adresa puterii conduse pe atunci de fostul premier Adrian Năstase. PSD a dovedit prin acest congres că este capabil să se repoziţioneze şi să se adune în momentul în care foarte mulţi, la fel ca în 2005, îi cântau prohodul. Ponta, deşi va trebui să renunţe rapid la atitudinea arogantă care odată îl caracteriza şi pe mentorul său, Adrian Năstase, este indiscutabil cea mai bună alternativă pe care PSD o avea în acest moment la îndemână. Imaginea “micului Titulescu” este una nealterată de scandaluri sau dosare mai mult sau mai puţin penale şi este mai ales una dominată de câştigarea războiului din interiorul filialei Gorj, cu fostul baron local, Nicolae Mischie.

 

 Ponta este, începând de ieri dimineaţă, coşmarul unui PDL care, practic, nu a avut adversar din momentul câştigării alegerilor de către Traian Băsescu. în acest moment, inclusiv PDL va fi nevoit să strângă rândurile şi să fie mult mai atent la imaginea formaţiunii şi a liderilor săi în spaţiul public. PSD-ul lui Ponta se poate constitui în timp într-o alternativă serioasă la actuala putere, lucru care nu se putea spune şi despre PSD-ul lui Geoană şi Vanghelie. Chiar dacă Marean Vanghelie şi Marian Oprişan au intrat în rândul celor 15 vicepreşedinţi PSD, aceştia nu reprezintă un pericol în exercitarea puterii de către Victor Ponta.

 

De asemenea, două dintre cele trei demisii de ieri, ca reacţie la alegerea lui Victor Ponta, Miki “Şpagă” - Şerban Mihăilescu şi Culiţă Tărâţă nu pot fi decât salutate de către membrii şi simpatizanţii PSD, având în vedere că cei s-au constituit în epicentre ale acuzaţiilor de corupţie de-a lungul vremii. Pentru Victor Ponta, cel privit astăzi cu speranţă de unii şi neîncredere de alţii, respectiv cu o punere în gardă de către adversarii politici, următoarele 6-9 luni pot fi determinante în cariera sa pentru următorii zece ani. Dacă el se va lăsa încălecat, la fel ca Mircea Geoană, viitorul său politic este pecetluit.

 

în caz contrar însă, s-ar putea ca următorii ani, după noiembrie 2012, respectiv decembrie 2013, să fie dominaţi de către fostul procuror. Dar până atunci urmează o foarte lungă perioadă de încercări. într-un partid în care umbra lui Oliviu Gherman, Ion Iliescu şi Adrian Năstase este în concurenţă directă astăzi cu umbra lui Vanghelie, Mazăre sau Oprişan.

 

Citiţi mai multe despre Congresul PSD şi pe www.raresbogdan.ro.