Dl. Vlădescu s-a trezit gândind cu voce tare şi a pus lumea pe jar complet de pomană, vorbind despre revenirea la impozitarea progresivă şi abandonarea cotei unice.

“Trădătorul îşi înşală cumpărătorul”, a spus Împăratul Napoleon despre distinsul său diplomat Talleyrand, care avea bunul obicei de a trece dintr-o tabără politică în alta, fiind, de fiecare dată, la fel de zelos.

Nu poate să nu fie o dramă, pentru orice om căruia Dumnezeu i-a dat darul de a se putea privi in interiorul său, o imensă tragedie sinuciderea unei femei aşa cum a fost Mădălina Manole.

În data de 13 aprilie 2009 publicam primul text privitor la imbecilitatea cruntă a “forfetarului”.

În anii din preajma lui 1989 s-au creat câteva aşteptări în privinţa intelectualilor: să-şi aducă pregătirea, în condiţiile decomunizării, la zi şi să-şi folosească libertatea pentru cauza înnoirii; să-şi pună acţiunea în serviciul schimbării societăţii româneşti; să-şi valorifice rolul pentru sincronizarea culturii noastre; să-şi asume răspunderi şi să intre în dezbaterea publică.

Am arătat în prima parte a intervenţiei că abordarea oficială din România a crizei financiare şi economice începută în 2008 este eronată. Nu s-a lămurit nici un moment provenienţa crizei (Cum s-a produs criza?

Turiştii nu mai aveau voie să treacă pe trotuar, iar staţiunea era înţesată de băieţi cu ochi albaştri.

Primăria peste un an va trebui să fie contrabalansat obligatoriu de un preşedinte CJ şi de o majoritate a consilierilor ce ar trebui să aparţină celorlalte forţe politice.

Populismul atât de drag liderilor autentici de stânga, avându-l ca reprezentant de seamă pe vechiul aparatcik Ion Iliescu, revine în forţă şi în cadrul discursului social-democraţilor lui Geoană-Rus-Corlăţean-Dîncu sau Diaconescu.