Pentru actualul primar al Clujului, tocmai pozitia sa de lider national al partidului ce domina procentual scena pre-electoralã, cu peste o treime din totalul optiunilor de vot, este o chestiune din care rezidã o serie de provocãri si asteptãri. Boc va trebui sã le facã fatã si sã rãspundã asteptãrilor celor din propriul partid. Partid în care nu toti îl iubesc. Ba mai mult, unde o serie de importanti lideri îl asteaptã la cotiturã.
Ca sã-i amintim doar pe cei mai reprezentativi dintre acestia, nume ca Berceanu, Blaga sau Cezar Preda sunt suficiente pentru a întelege cã viitorul poate suna extrem de prost pentru actualul lider national al democrat-liberalilor. Destinul politic pe termen lung al politicianului Emil Boc poate fi în directã legãturã cu rezultatul alegerilor de la Cluj din data de 1 iunie.
Un scor electoral sub media pe tarã a partidului sau chiar o eventualã intrare în turul doi echivaleazã pentru acesta cu dezastrul. Nimeni din propriul partid nu va fi dispus sã vadã motivele subiective ale acestui posibil rezultat electoral de la Cluj. UDMR si candidatul de primar al acestei formatiuni pot acumula extrem de usor peste 20% din totalul voturilor exprimate.
Asta dacã tinem cont nu neapãrat de procentul populatiei maghiare, cât mai ales de procentul net superior de prezentã la vot în alegerile trecute ale reprezentantilor acestei etnii si în forta acestora de a se mobiliza. Asta dacã privim spre rezultatele alegerilor locale de la Cluj doar din perspectiva maghiarã. în primul rând, a UDMR si în subsidiar a PCM. Este extrem de simplu.
Boc are nevoie ca de aer sã câstige din primul tur si sã obtinã un scor electoral foarte bun pe municipiu si în judet pentru listele PD-L. Ca sã nu mai vorbim de atuul sãu fantastic în relatia tensionatã pe care o are cu o parte dintre ceilalti lideri nationali ai PD-L în cazul în care candidatul acestei formatiuni la conducerea Consiliului Judetean Cluj, Alin Tise, ar câstiga si presedintia CJ.
Situatia lui Boc la nivel national se complicã în cazul intrãrii în turul doi la Primãrie si din cauzã cã o serie de primari în exercitiu ai formatiunii, Mircea Hava la Alba Iulia, George Scripcaru la Brasov, Dorin Florea la Târgu Mures, Gheorghe Falcã la Arad, Liviu Negoitã la sectorul 3 Bucuresti, alãturi de alti candidati PD-L la primãrii si consilii judetene au toate sansele sã câstige încã din primul tur.
Acest fapt sporeste presiunea pe un presedinte al formatiunii care nu ar da el însusi un exemplu de fortã pentru cârcotasii din propriul partid. Rezultatul alegerilor de la Cluj din 1 iunie se constituie în “testul recunoasterii” si al fortei electorale reale, pe care îl va da atât Emil Boc, cât si partidul sãu în capitala Ardealului. Sansa lui Boc o constituie însã posibilitatea extrem de mare ca douã dintre formatiunile politice ce puteau emite eventuale pretentii la scaunul de primar, PSD si PNL, sã abandoneze încã din start o luptã cu mici sanse de izbândã, prin alegerea unor candidati fãrã prea mari sanse electorale.
Practic, abia în cazul în care cele douã formatiuni ar fi mizat pe candidati care sã acumuleze cel putin scorul electoral al partidelor lor în lupta pentru Primãrie, situatia devenea tensionatã si complicatã pentru actualul edil. Doi candidati puternici de la PSD si PNL, alãturi de Laszlo Attila, din partea UDMR, si Gheorghe Funar, din partea PRM, ar fi reusit probabil sã-l tinã pe Emil Boc sub pragul câstigãtor de 50,01% din primul tur de scrutin.
Iar un Boc câstigãtor abia din al doilea tur ar fi însemnat un Boc slãbit tocmai în atuul sãu special, cel de lider national absolut al celui mai mare partid din România anului 2008.
