Spunea că nu se va mai întoarce la Cluj decât în mormânt, în oraşul unde nimeni nu l-a invitat la un gulaş. Nu s-a ţinut de cuvânt. Florian Walter a ajuns marţi la Cluj la invitaţia de nerefuzat a procurorilor de la DIICOT. Cine să-l mai cheme la masă, când vine aşa, pe furiş? A refuzat să se prezinte la audieri în speţa care vizează transferul cu titlul gratuit a 15 fotbalişti de la Universitatea la Petrolul şi a fost nevoit să se supună rigorilor legii, să asculte învinuirile. Fostul domn Buşcă ar fi „recidivist". Presa i-a prezentat traseul dubios şi a amintit că în 1997 a fost condamnat pentru trafic de persoane, pe când transporta oameni care lucrau la negru în Italia şi Austria. Acum a direcţionat un autocar cu fotbalişti la Ploieşti.
Au trecut doar două săptămâni de când procurorii au început urmărirea penală. Lucrurile se mişcă, fotbalul românesc a stat prea multă vreme la cheremul unor indivizi nocivi. Sentinţele nu sunt încă definitive, dar probabil că fraţii Becali, Meme sau Borcea nu au parte de nopţi liniştite. S-au crezut intangibili, nu şi-au pierdut tupeul nici în sala de judecată, unde Giovanni a jignit un magistrat fără să fie sancţionat. Echipele de tradiţie mor sau agonizează, doar şmecherii au prosperat, şi-au cumpărat locuinţe la Miami, şi-au construit palate.
Walter e încă un personaj care developează mizeria din sportul autohton, mizerie pe care Mitică Dragomir a ascuns-o multă vreme sub preşul intereselor. Justiţia nu se bucură de o foarte mare încredere în rândul publicului, au existat numeroase suspiciuni în privinţa hotărârilor instanţelor. Să nu ne amăgim că sistemul s-a vindecat , dar, până la proba contrară, să le acordăm magistraţilor prezumţia de bună credinţă. Walter se bucură de prezumţia de nevinovăţie în faţa legii. În schimb, suporterii Universităţii Cluj l-au condamnat pentru înaltă trădare. Nu ştim încă dacă mutarea la Ploieşti a fost ilegală, dar sigur e imorală. Ultimele luni au fost umilitoare şi chinuitoare pentru angajaţii clubului, pentru fani şi pentru echipă. Trebuie să înceteze acest calvar. Doi dintre susţinătorii „Şepcilor Roşii" au scris un rechizitoriu pe care-l vor trimite la FIFA. Presiunea creşte, ar fi timpul ca şi autorităţile locale să intre în joc.
Marţi, Walter a pledat nevinovat: „Cum vor demonstra procurorii că Marinescu face 800.000 de euro? Dacă pot, îl dau procurorilor să-l vândă". Interpusul său, Ioan Mărginean, susţinea că jucătorii ar fi plecat oricum de la Cluj, pentru că nu avea bani să le suporte salariile. Atunci, de ce nu i-a scos la vânzare? Universitatea ar fi luat măcar un leu, nu ar fi rămas cu vestiarul şi conturile goale, iar statul ar fi încasat impozite. Ar mai fi ceva. Actualul lot e neplătit de mai multe luni şi doar Firţulescu şi Matache au dezertat. Poate şi Grozav sau Cristescu ar fi avut răbdare.
Albul şi negrul sunt culorile Universităţii Cluj. Mai ştim o echipă care poartă aceleaşi nuanţe, dar echipamentul e cu dungi.
