Cum se clasează cea mai mare universitate din Cluj în topurile de profil. „Multe din cercetările noastre nu sunt luate în socoteală”

Cu ocazia debutului noului an universitar, reprezentaţii Universităţii Babeş-Bolyai au vorbit despre rezultatele obţinute în ultimul an. Motivele pentru care multe topuri din domeniul performanţei nu includ instituţii de învăţământ româneşti au fost explicate de rectorul celei mai mari universităţi din Cluj-Napoca.

Cantitate versus calitate

Renumele celei mai mari universităţi din Cluj-Napoca atrage an de an tot mai mulţi studenţi: în noul an academic numărul bobocilor care vor studia la cea mai mare instituţie de învăţământ superior din Cluj-Napoca a crescut cu peste 10% faţă de cel de anul trecut. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, precizează că prestigiul instituţiei de învăţământ nu se cuantifică numai în cantitate, ci şi în calitate.

„Anul acesta am reuşit să înrolăm la cea mai veche, cea mai mare şi, din multe puncte de vedere, cea mai prestigioasă universitate a României 15.500 de studenţi în anul I, la nivel de licenţă, masterat şi doctorat, cu 10% mai mult decât anul trecut. Asta înseamnă cantitate şi o să spuneţi că nu e foarte bine. Dar şi din punct de vedere cantitativ această universitate a reuşit câteva performanţe în clasamente", a explicat  Pop.

Pe ce locuri s-a clasat  în ultimul an

În ultimul an universitar, UBB a fost singura din România inclusă în topul „Best Global Universities" şi a ocupat primul loc în topul transparenţei universităţilor publice din ţară. UBB a fost inclusă şi în topul primelor 1.000 de universități din întreaga lume, conform clasamentului realizat de Center for World University Rankings în 2015, în urma evaluării a peste 25.000 de astfel de instituţii, iar în QS World University Ranking s-a clasat pe poziţia 701+, împreună cu alte trei instituţii de învăţământ superior din ţară.

„În acest an academic am fost declaraţi drept cea mai deschisă universitate din ţară: din 55 de instituţii câte au fost analizate, universitatea noastră este cea mai transparentă, aşa cum au declarat specialiştii. În câteva clasamente - şi ne raportăm la clasamentele sau rankinguri - am fost în prim-planul vieţii academice, iar în unul dintre ele, mai exact Best Global Universities, am fost singura universitate din România, cel puţin la specializarea matematică, pe locul 81 din lume, ceea ce e foarte mult.

Din toate universităţile Europei de Sud Est, numai Universitatea Charles din Praga e înainte noastă, în rest am reuşit să depăşim universităţi de prestigiu şi să fim pe locul 81. Într-un alt clasament recent au fost analizate 25.000 de universităţi din lume şi am reuşit să fim între primele 4% la nivel global, noi şi Universitatea Bucureşti, între primele 1.000 de universităţi din întreaga lume. În alte ranking-uri în care sunt analizate mai puţine universităţi suntem, totuşi, pe locuri relativ bune", a subliniat Ioan Aurel Pop.

„Multe din cercetările noastre nu sunt luate în seamă"

În alte topuri globale ale universităţilor, instituţiile de învăţământ superior din România lipsesc cu desăvârşire. Spre exemplu, în clasamentul Shanghai (Academic Ranking of World Universities), România a figurat în top doar anii 2013, respectiv 2014 pe locurile 101-150 şi 151-200 la secţiunea matematică.

În Times Higher Education - World University Rankings - nu apare nicio universitate din România. Rectorul celei mai mari universităţi din Cluj-Napoca a explicat că multe din cercetările realizate în cadrul instituţiei de învăţământ nu pot intra în atenţia celor care alcătuiesc topurile mondiale, în primul rând din cauză că nu sunt prezentate într-o limbă de circulaţie internaţională.

„Am vrea să pătrundem şi în faimosul clasament Shanghai pe un loc bun, dar asta nu depinde întotdeauna numai de noi, ci şi de regulamentele lor şi de clasamentele lor, noi fiind o universitate dintr-o zonă cumva excentrică a Europei, publicându-ne activitatea ştiinţifică în limbile română şi maghiară, nu putem intra întotdeauna cu cercetarea noastră în atenţie.

Aşa că multe dintre cercetările noastre în domeniile umaniste, socio-umane în general, nu sunt luate în socoteală pentru că nu apar în limbile de circulaţie internaţională şi nici vor apărea vreodată în întregime, pentru că noi avem datoria să cultivăm limbile locale", a precizat rectorul UBB.