Fizician, despre proiectele planurilor-cadru pentru liceu: "Mai multe ore de religie decât de fizică"

Fizician, despre proiectele planurilor-cadru pentru liceu: "Mai multe ore de religie decât de fizică"

Fizicianul Cristian Presură, cunoscut pentru evenimentele de popularizare a științei la care participă, spune că "în ritmul spre care ne îndreaptă" noul plan-cadru propus, "popularizatorii de știință vor lupta față de conspirațiile despre cip și 5G, în loc să prezinte descoperiri". 

Pentru mai multe informaţii de ultimă oră vizitaţi pagina principală ZIUA DE CLUJ

Fizicianul Cristian Presură, cercetător la Philips Research Eindhoven, cunoscut în România pentru felul în care încearcă să popularizeze fizica, explicând-o cu un limbaj plastic și prietenos, spune că noul plan-cadru, pus în dezbatere de Ministerul Educației, prevede mai multe ore de religie decât de fizică și consideră că "în acest ritm al reducerii orelor de fizica spre care ne indreapta noul plan-cadru, puținii popularizatori de știință care sunt vor trebui să lupte împotriva conspirațiilor despre cip, 5G și cine știe ce alte lucruri, în loc să prezinte descoperirile din astrofizică sau știința materialelor" și asta "într-o țară care știe prea bine că, pentru a fi competitivă la nivel mondial, trebuie să primeze cunoașterea științifică".

"Numărul de ore de fizică este și așa insuficient pentru programa actuală încărcată. Asta e paradoxal, pentru că, dintre toate materiile, fizica este cea care necesită efortul cel mai mare de înțelegere, din cauza naturii sale abstracte. Deunăzi fiica mea m-a întrebat cum se poate ca, atunci când lovește masa cu cotul, aceasta să împingă cotul înapoi cu aceeași forță (principiul acțiunii și reacțiunii). În mintea ei, masa este un obiect neînsuflețit, nu un animal ca berbecul și de aceea n-are cum să “împingă”. Vedeți aici creierul ei biologic în acțiune, pus în fața unei lumi abstracte? A trebuit să demontez un arc și să îi arăt cum, dacă ea împinge în arc, arcul împinge înapoi, și invers, dacă ea trage de arc, arcul trage și el înapoi. Apoi a trebuit să îi explic cum fiecare obiect, oricât de rigid pare, este compus din arcuri microscopice, și anume atomii ce formează rețeaua sa cristalină, legați între ei de arcuri invizibile.

Astfel de explicații necesită mult timp atât din partea profesorului cât și a elevului, care trebuie să înțeleagă cu mintea sa această lume nouă și nefamiliară (un experiment mai vechi al meu mi-a arătat că optica are nevoie de patru ori mai mult timp și de mai multe pagini decât cele alocate în manual pentru ca noțiunile să fie înțelese clar).

Fără a aloca timpul necesar, fizica devine o cursă de alergare printre obstacolele nenumărate ale programei, fără ca elevii să rămână măcar cu o brumă de înțelegere. Iar asta ar fi păcat, mai ales că metoda investigației în fizică a început să fie implementată la clasele gimnaziale. (...) Programa actuală de fizică, foarte încărcată pentru numărul de ore alocat, împreună cu lipsa laboratoarelor, a truselor experimentale și percepția fizicii în societate, a condus la un rezultat nedorit: fizica a încetat să mai fie o materie atractivă în liceu. (...) Am urmărit și interviul din Adevărul al domnului ministru Cîmpeanu, cu interesul real al cuiva care se ocupă de noul manual de fizică de clasa a IX-a. M-a bucurat faptul că dânsul a ridicat problema testelor PISA pentru că ele scot la iveală probleme ce devin o cangrenă pe zi ce trece. Așa că mă grăbesc să scriu aici lucrurile ce cred eu că trebuie făcute după ce planurile cadru vor fi aprobate, pentru ca să nu iasă și mai rău.

1) În primul rând, programa trebuie „dezlânată” și adaptată realist la numărul de ore alocat, în așa fel încât să fie timp suficient pentru înțelegerea fenomenelor. În plus, cred că programa trebuie diferențiată, mai ales în noile planuri cadru, unde mai mult de 70% dintre elevii de liceu de clasa a IX-a ar putea primi între o oră și o oră și jumătate de fizică pe săptămână. Nu putem avea aceeași programă pentru cei care devin frizeri și tineri ce ajung ingineri de motoare termice, spunându-le primilor să urmeze doar o treime din programa făcută pentru cei din urmă. De ce? Pentru că interesele sunt diferite. Dacă se face doar o singură programă, aceasta va fi construită în practică de profesorii de la cele mai bune licee teoretice de real și vom sfârși cu o programă înghesuită, ce “aleargă” elevii prin mii de subiecte, fără a le acorda acele pauze de gândire proprie pentru a absorbi noțiunile abstracte ale fizicii, conducând în final la același dezinteres pentru marea majoritate a elevilor. Pentru elevii care nu vor folosi fizica în profesiunea lor, cred că programa trebuie să se concentreze pe înțelegerea fenomenelor ( să spunem “fizica conceptuală”), urmând că cei de la teoretic/real să le descrie și matematic (să spunem “fizica matematică”). În ambele cazuri programa trebuie să fie în primul rând atractivă și inteligibilă pentru elevi, în limita timpului alocat.

2) Manualele trebuie și ele diferențiate, urmând programa diferențiată. Imaginați-vă cât de greu este astăzi să scrii un manual de fizică de clasa a IX-a, știind că trebuie citit și înțeles atât de cel care se face bucătar cât și de cel care vrea să proiecteze rachete cosmice, cu o programă care este construită în special pentru cei din urmă. În practică, este imposibil, fără a sacrifica interesul elevilor, înțelegerea materiei și cunoștințe (de undeva trebuie să tai). Și asta pentru că, așa cum e acum manualul, trebuie să se încadreze într-un număr redus de pagini. El forțează autorii de manuale să condenseze informația, iar elevii nu mai timp s-o înțeleagă. Ideal, manualul este dedicat elevului mediu, care ar trebui să vrea să citească ce este acolo din plăcere și să înțeleagă singur ce scrie acolo chiar și fără ajutorul profesorului acolo unde el nu poate fi dat.

3) Conceperii de noi manuale trebuie să i se aloce cel puțin o jumătate de an după ce programa este definitivată. De ce? Pentru că orice lucru de calitate necesită timp. Iar manualele sunt scrise de profesori care sunt deja ocupați cu obligațiile lor zilnice. Abia după această perioadă de cel puțin o jumătate de an se poate deschide licitația de manuale.

4) Trebuie rezolvată problema lipsei de laboratoare și a truselor experimentale care nu au fost înnoite de ani buni de zile (parcă suntem pe vremea lui Manase Eliade, când echipamentele se schimbau la o jumătate de secol).

5) Mă bucur că doamna Anisie a eliminat restricția de doar trei manuale acceptate. Aceasta punea presiune pe scăderea prețului manualelor (și așa mic), cu efect de bumerang asupra calității.

6) Problema manualului digital, a resurselor online pentru fizică (înregistrări video, modelări de experimente, etc), trebuie abordată cu înțelegerea faptului că necesită fonduri adiționale. Sunt unelte utile, însă e nevoie de multe fonduri pentru a fi construite corespunzător (să fie atractive, ușor de folosit, utile, etc) care trebuie cheltuite cu echipe de profesioniști care fac lucrul acesta foarte bine (știu ce este atractiv, cum se prezintă subiectele în așa fel încât să fie înțelese, etc.).

Închei cu observația unui prieten care-mi spunea că în România încă se “învață”. I-am răspuns că, în sistemul actual de cunoștințe științifice ce explodează de la un an la altul, focusul trebuie să fie pus pe “exercițiul înțelegerii”. Am trecut de mult pragul când elevii puteau învăța la școală tot ce aveau nevoie în cursul vieții. Ne mutăm înspre un model în care învățarea e permanentă, în care peste jumătate dintre meserii nu există în momentul când un elev intră în sistemul de învățământ. Scopul școlii este formarea mecanismelor de gândire și de înțelegere cu propria minte în profesia fiecăruia dintre noi, pentru că aceste mecanisme vor fi folosite, din nou și din nou, pe tot parcursul vieții. Altfel, cealaltă perspectivă este înghețarea cunoașterii, care vine la pachet cu înghețarea economiei și a bunăstării pe care ne-o dorim cu toții", a scris fizicianul pe pagina sa de Facebook.

Ministerul Educației, prin Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație, a lansat marți în dezbatere publică proiectele planurilor-cadru pentru învățământul liceal și profesional, care vor intra în vigoare gradual, începând cu clasa a IX-a a anului școlar 2021 - 2022. Cei care au propuneri de îmbunătățire le pot trimite ministerului până la finalul acestei luni. 

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Loading...
Comenteaza