Început de an universitar cu critici la adresa Guvernului la UBB Cluj. A fost prezent şi ministrul Teodor Meleşcanu

În discursul de deschidere al noului an universitar 2017-2018, academicianul Ioan Aurel Pop, rectorul Universității "Babeș-Bolyai" (UBB) din Cluj-Napoca, a făcut apel la respectarea Legii învăţământului superior şi a readus în discuţie scrisoarea deschisă trimisă Guvernului de cele mai mari universităţi din România. La eveniment a participat şi Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu.

"În România se crează un Minister al Cercetării şi Inovării (MCI) în care nu este cuprins învăţământul superior. Unde se face cercetare performantă dacă nu în universităţi? Pentru cercetare avansată avem nevoie documentare serioasă, de accesul la bazele de date mondiale. Noi facem acest lucru printr-o singură asociaţie numită ANELIS Plus, care ne crează din acest an mari probleme privind asocierea noastră, a marilor universităţi la acest demers. În lege scrie că acreditările domeniilor facultăţilor şi universităţilor se fac în România prin agenţii specializare, care trebuie să se afle pentru a stimula concurenţă. Noi avem un singura, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), care este stăpână pe piaţă şi care, câteodată, este direcţionară", a declarat Ioan Aurel Pop. 

Amintim că, săptămâna trecută, rectorii Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universității din București, Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, Universității Politehnica din București și Universității Tehnice din Cluj-Napoca au înaintat o scrisoare deschisă adresată Guvernului României, solicitând sprijin pentru rezolvarea amiabilă a conflictului instituțional apărut între universități și Asociaţia Universităţilor, Institutelor de Cercetare - Dezvoltare şi Bibliotecilor Centrale Universitare din România ANELIS PLUS. 

"Asociația ANELIS Plus are ca misiune, precizată chiar de inițiatorii proiectului, reprezentarea intereselor de informare şi documentare a membrilor săi, promovând cunoaşterea şi susţinând implementarea politicilor educaţionale şi de cercetare prin achiziţia de resurse electronice de informare ştiinţifică destinate învăţământului şi cercetării, pentru a răspunde nevoilor crescânde de informare şi documentare ale utilizatorilor din România.  Potrivit iniţiatorilor scrisorii deschise, ANELIS Plus, ignorând această misiune, impune universităților din România clauze contractuale/financiare suplimentare, altele decât cele stabilite inițial prin calitatea statutului de membru. O instituție publică nu-și poate asuma legal aceste clauze/suportarea acestor cheltuieli, acesta însemnând că accesul studenților, al cercetătorilor și al cadrelor didactice la resursele științifice, prin intermediul ANELIS Plus, va fi blocat", se arăta într-un comunicat remis presei. 

De asemenea, rectorul UBB a lansat şi un apel la respectarea prevederilor Legii nr. 85 / 2016 privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008 - 13 mai 2011. Reprezentanții universităților consideră că ultimele decizii ale Guvernului afectează în mod negativ universitățile care au obținut rezultate remarcabile și sunt prezente în clasamentele internaționale, întrucât le obligă să suporte, din fonduri proprii, majorările salariale acordate prin lege, care ar fi trebuit să fie suportate din alocările bugetare, diminuându-le astfel fondurile alocate cercetării şi dotărilor necesare unui act educaţional performant. În acelaşi timp, universităţile fără resurse financiare disponibile, care trebuie să aplice aceleaşi prevederi legislative, sunt sprijinite de la bugetul de stat, fapt care creează un precedent discriminatoriu.

"Nu cu multe luni în urmă, s-a anunţat că reducerile de salariu din urmă cu aprope zece ani, combătute cu succes în instanţă de cadre didactice şi de sindicate, au fost abuzive şi statul va returna sumele pierdute. Acum aflăm că această reparaţie se poate face din veniturile proprii ale universităţilor care au acele fonduri, cele care nu au, probabil, vor primi difereneţele de la stat. Cu alte cuvinte, cei care au reuşit să facă economii pentru a-şi asigura buna funcţionare şi performanţă urmează să fie pedepsiţi. Iar cei care nu au venituri decât de la buget, vor primi banii pentru compensaţii tot de la buget. E o mentalitate păguboasă. Au învăţat că dacă ai mai mult şi ţi se ia, mai bine să nu produci mai mult, să produci numai cât este necesat vieţii tale şi ajungem de unde am plecat. Ce să facem cu universităţile româneşti bune, câte au mai rămas? Să le facem una cu celelalte şi să-i lăsăm pe elevii de vârf să studieze în lume. Cred că avem obligaţia morală să fim solidari şi să atragem atenţia. Somnul raţiunii naşte monştrii", a mai spus Ioan Aurel Pop. Pe această temă a fost lansată şi o petiţie online. 

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat că România trebuie promovată prin contribuţia tinerilor şi performanţele lor, adăugând că sunt necesare "noi surse de energie" şi "colegi care să ducă ştafeta mai departe".

"Promovarea imaginii României trebuie să se sprijine mult mai mult pe contribuţia adusă de tineri şi pe performanţele acestora, atât în domenii tradiţionale precum educaţia, cercetarea, inovaţia, cultura, ştiinţa, dar şi în acele componente de actualitate sau emergente ale diplomaţiei secolului al XXI-lea... Avem nevoie de noi surse de energie, de apetenţă pentru formarea de expertize de nişă, de noi colegi care să ducă ştafeta mai departe". 

De asemenea, Meleşcanu a lăudat Universitatea Babeş-Bolyai şi "tradiţia multiculturalismului" pe care o are. "O instituţie de învăţământ superior reprezintă cadrul ideal în care dumneavoastră, profesori şi studenţi, puteţi cultiva împreună dorinţa de cunoaştere, dragostea de inovare, dar şi spiritul bunei înţelegeri şi al deschiderii... Rolul fondator al instituţiei universităţii, ca pilon fundamental al civilizaţiei europene medievale, acela de comunitate a magiştrilor şi discipolilor, se împleteşte cu unul dintre obiectivele majore ale proiectului european de astăzi: promovarea dialogul intercultural şi perpetuarea identităţii bogate a comunităţilor, în spiritul respectului reciproc", a adăugat ministrul de Externe.

Ministrul a mai spus că „rolul formator al profesorului dublează rolul specialistului", pentru că tinerii vor deveni cetăţeni într-o societate aflată într-o schimbare alertă.

Aproximativ 15.000 de studenţi au început anul I, nivel licenţă şi masterat, la UBB Cluj-Napoca.