News alert Jumătate dintre profesorii României cred în dictatură, rasism, homofobie şi intoleranță. Studiu alarmant al UBB Cluj

Un studiu realizat de patru cercetători din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca pune serios în discuție bazele învățământului românesc. 

Aproape jumătate dintre profesorii români sunt de acord cu un regim dictatorial, se declară pentru pedeapsa cu moartea și sunt de părere că homosexualitatea nu poate fi acceptată. Totodată, aproximativ unul din trei dascăli nu vrea să aibă de a face cu persoane de etnie romă sau din comunitatea LGBT, iar 31,6% dintre profesori cred că uneori ”bătaia e ruptă din Rai”. Sunt rezultatele studiului "Educație pentru democrație în școlile din România", realizat de cercetătorii Gabriel Bădescu, Claudiu Ivan, Daniela Angi, Oana Negru-Subțirică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai. Specialiștii universității din Cluj-Napoca au intervievat 1427 de profesori din România, de la care au încercat să afle care sunt părerile lor în legătură cu aspecte sau teme de actualitate.

Rezultate, pe scurt: 

• Proporția profesorilor care au un atașament scăzut față de prezența unui regim democratic în țară este îngrijorătoare.
• Nivelul de toleranță socială al profesorilor este scăzut, chiar mai redus pentru unele categorii de persoane decât în restul societății.
• Cel puțin unul din opt profesori se pronunță în favoarea plasării elevilor romi în clase separate, și doar patru din cinci au optat pentru varianta învățării în clase diverse etnic.
• Proporția profesorilor care afirmă că mareșalul Ion Antonescu a avut un rol pozitiv în istorie este mai mare decât a celor care afirmă că rolul a fost negativ.
• Școlile din rural tind să aibă proporții mai ridicate de profesori tineri, la începutul carierei didactice, precum și de profesori cu vârste apropiate de cele de pensionare decât școlile din urban. Diferențele sunt cele mai mari în cazul disciplinelor care contează cel mai mult pentru continuarea parcursului educațional

Profesorii nu au încredere în sistemul politic din România. 

87% din totalul profesorilor apreciază un sistem politic democratic ca fiind o opțiune bună sau foarte bună pentru România. Pe de altă parte, trebuie observat că 45% dintre profesori acordă aceleași calificative pozitive (foarte bine sau bine) scenariului în care România ar fi guvernată de un lider puternic, care minimizează rolul Parlamentului și al alegerilor. Chiar dacă în contextul eșantionului vorbim despre o minoritate, merită notat că 14% dintre profesori ar aprecia ieșirea României din Uniunea Europeană ca fiind o proiecție pozitivă, același procent ar aproba existența unui regim militar, iar 11% ar favoriza prezența unui sistem guvernat de legea religioasă (care ar presupune lipsa partidelor politice și absența mecanismelor electorale). Un alt aspect surprinzător este că în rândul profesorilor tineri, cu vârste până la 35 de ani, se regăsesc, comparativ, cele mai ridicate procente de respondenți care ar aprecia pozitiv aceste alternative nedemocratice.

Instituțiile în care profesorii au multă încredere sunt : armata (79%), biserica (62%) și poliția (59%). Doar 8% dintre respondenți au nivele ridicate de încredere în partide, 15% în Parlament și 19 % în Guvern.

Grupurile respinse cel mai frecvent de către profesori sunt persoanele dependente de droguri (58.7%), respectiv cele dependente de alcool (53.6%). Al treilea cel mai puțin dezirabil grup este reprezentat de persoanele de etnie romă (42.5%), alte categorii care cumulează procente ridicate ce desemnează atitudini negative fiind homosexualii (38.3%), persoanele care vorbesc o altă limbă (33.7%) și cuplurile în care partenerii nu sunt căsătoriți (33.1%).

Merită, de asemenea, observat că profesorii care predau în școli din mediul urban sunt mai toleranți decât cei care activează în zone rurale în ceea ce privește acceptarea în proximitate a imigranților, persoanelor cu religie diferită, rasă diferită sau care vorbesc o limbă diferită și a cuplurilor necăsătorite. Excepția de la acest tipar se înregistrează atunci când este vorba despre peroanele de etnie romă, în cazul cărora această diferență dispare.

Majoritatea profesorilor condamnă practicile referitoare la forme de violență în contextul familiei, însă părerile sunt departe de a fi unanime. Astfel, 85.6% consideră că niciodată nu e justificat ca soțul să își lovească partenera, iar 68.4% sunt de părere că lovirea copiilor de către părinți este un comportament care nu își găsește niciodată justificare. Sinuciderea (66.9%) și pedeapsa cu moartea (59.1%) se remarcă, de asemenea, drept practici respinse de o mare parte dintre profesori. Au o acceptabilitate comparativ mult mai ridicată practici legate de viața de cuplu, precum divorțul (9.9% îl consideră niciodată justificat) și relațiile sexuale premaritale (10.4%).

Dezvoltarea de abilități civice și deprinderi democratice în rândul elevilor. Tematicile pe care proporții ridicate de profesori se simt confortabil să le abordeze la dirigenție sau la orele de curs sunt rezolvarea conflictelor (87.2%), gândirea critică și autonomă (86.7%), drepturile și responsabilitățile cetățenilor (86.5%) și subiectele legate de mediu (85.8%). Subiectele care întrunesc procentele cele mai mici de autoevaluări pozitive sunt cele referitoare la migrație (52.1%), respectiv la vot și alegeri (67.9%).

Rolul mareşalului Ion Antonescu în istorie. Majoritatea afirmă că Ion Antonescu a avut rezultatele de ansamblu care au fost bune sau foarte bune (22%, față de 14% care afirmă că au fost rele sau foarte rele). Vârsta este un predictor important, profesorii mai tineri având proporții mai scăzute de aprecieri favorabile decât cei mai în vârstă. Chiar și în cazul celor sub 40 de ani, însă, evaluările pozitive sunt mai frecvente decât cele negative. De asemenea, părerea despre Ion Antonescu depinde de specializarea de predare a profesorului. Astfel, raportul dintre proporția părerilor pozitive și a celor negative este cel mai ridicat în cazul profesorilor de religie, urmați de cei de limba română, și cel mai scăzut în cazul celor care predau arte (desen, muzică), urmați de cei de științe sociale.

Profesorii cred că învățământul din România este superior celui occidental. Plasarea în mediul rural/urban nu influențează aprecierea pozitivă a sistemului de educație. Diferențe notabile există însă între regiuni. Regiunea Centru se remarcă drept zona caracterizată de cel mai redus procent (25.3%) de evaluări pozitive oferite de către profesori, la polul opus aflându-se Oltenia și zona București- Ilfov. Următoarele componente evaluative au solicitat profesorilor compararea sistemului educațional din România cu învățământul din statele occidentale, respectiv cu situația de dinainte de 1989. Datele arată că jumătate dintre profesorii cuprinși în studiu consideră învățământul autohton ca fiind superior celui din țările vestice. 

Probleme în şcolile din România 

Studiul INTEGRAL poate fi consultat AICI!