Mircea Miclea, despre anul școlar 2025-2026: "A început sub auspicii extrem de proaste. O să intrăm într-o criză masivă"

Fostul ministru al educaţiei, profesorul clujean Mircea Miclea spune că anul școlar 2025-2026 "a început sub auspicii extrem de proaste, cu un climat foarte negativ în rândul profesorilor".

Fostul ministru al Educației, Mircea Miclea, atrage atenția că noul an școlar a pornit „sub auspicii extrem de proaste, cu un climat foarte negativ în rândul profesorilor”, iar tensiunile actuale sunt consecința unor măsuri adoptate fără analiză de impact.

Una dintre principalele probleme, spune Miclea, este faptul că autoritățile au mărit numărul de elevi din clasă, deși cercetările arată clar că o astfel de măsură scade calitatea actului educațional.

„Știm foarte clar că mărirea numărului de elevi în clasă nu duce la creșterea calității actului educațional. Și, totuși, s-a mărit numărul de elevi în clasă”, a afirmat Mircea Miclea în emisiunea Educația la putere de la TVR 2.

La aceste dificultăți se adaugă majorarea normei didactice. Discuția publică s-a concentrat asupra celor „două ore în plus”, însă Miclea a subliniat că problema este mult mai complexă: „Nu e vorba doar de 2 ore în plus, ci și de navetă, de transferul de la o școală la alta”. În opinia sa, efectele cumulate vor fi resimțite pe termen mediu și lung, afectând serios atractivitatea profesiei.

„Sporind norma didactică, opțiunea pentru a deveni profesor se reduce în mintea tinerilor”, avertizează Miclea. Într-un context în care educația este deja percepută ca o opțiune ocupațională puțin atractivă, aceste schimbări riscă să accelereze deficitul de specialiști. Consecința inevitabilă, spune el, este „o criză masivă de profesori”, care ar putea destabiliza întregul sistem.

„Efectul, așadar, pe termen mediu și lung, este atractivitatea și mai scăzută a profesiei de profesor și o să intrăm într-o criză masivă de profesori”, a spus Miclea.

Fostul ministru a criticat dur modul în care a fost gândită legislația recentă, în care au fost ignorate efectele pe termen mediu și lung în avantajul unei economii financiare imediate, decizii pe care le considerăun exemplu negativ de politică educațională: „Nu s-au luat în calcul efectele pe termen mediu și lung. S-a luat în calcul doar un efect derizoriu pe termen scurt: o economie financiară de 0,02% din PIB, așa cum spune Consiliul Fiscal. Nu o spun eu. Prin urmare, am spus și spun încă o dată, cred că este un exemplu care va intra în manuale de cum să nu iei o decizie politică strategică, adică să nu vizeze efecte minore pe termen scurt, cu costuri majore pe termen lung.”

Profesorul clujean a avertizat că măsurile luate duc spre o pierdere a calității actului de predare:

„Avem cea mai slab finanțată educație din Europa și, totuși, consideri că tot acolo trebuie să tai. Ca să ajungi unde? Sub nivelul mării? Știm foarte clar că mărirea numărului de elevi în clasă nu duce la creșterea calității actului educațional. Și, totuși, s-a mărit numărul de elevi în clasă. Știm foarte clar că învățământul nu e o opțiune ocupațională atractivă. (...) Și, totuși, știind că această opțiune ocupațională este neatractivă, tu o faci și mai neatractivă”.