Ședința cu iz de discriminare de la Liceul Báthory din Cluj-Napoca. Ce spun IȘJ Cluj și CNCD

Deputatul Remus Lăpușan a cerut o serie de lămuriri Ministerului Educației și Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării după cazul de la Liceul Teoretic Báthory István din Cluj-Napoca, unde o întrunire școlară s-a încheiat cu acuze de discriminare din partea unui părinte.

Un tată din Cluj-Napoca afirmă că într-o ședință cu părinții a unei clase de gimnaziu din cadrul Liceului Teoretic Báthory István s-a ajuns la atitudini de discriminare, când directoarea școlii ar fi refuzat să vorbească în limba română după ce a fost informată că mama elevului despre care se discuta nu înțelege limba maghiară.

Mai exact, părintele unui elev de clasa a VI-a a semnalat că în ședința organizată de conducerea Liceului Teoretic Báthory István pe 27 martie 2025, la care au fost convocați părinții unui elev pentru a se discuta presupuse abateri disciplinare ale școlarului, discuția a-a desfășurat aproape integral în limba maghiară, în ciuda faptului că mama elevului nu înțelege această limbă. Potrivit părintelui, cu toate că i-ar fi solicitat directoarei  liceului să vorbească în limba română, aceasta ar fi continuat discuția preponderent în limba maghiară. Mai mult, în momentul în care părintele a încercat să ia notițe în timpul ședinței, acesta ar fi fost avertizat că ar trebui să ceară permisiunea pentru a scrie ceea ce se discută în ședință.

În urma celor semnalate de părintele în cauză, deputatul clujean Remus Lăpușan a solicitat câteva lămulriri Ministerului Educației și Cercetării, precum și Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării în acest caz. Acesta a precizat și că elevul în cauză este obligat să învețe discipline precum biologia sau geografia exclusiv în limba maghiară, fără nicio formă de sprijin tradus sau adaptat, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la respectarea dreptului la educație într-o limbă pe care elevul o înțelege.

"În acest context, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri ați luat sau aveți în vedere pentru a cerceta această situație și a sancționa
eventualele încălcări ale legii educației?
2. Ce obligații au unitățile de învățământ cu predare în limbile minorităților în raport cu
elevii români sau vorbitori de alte limbi care frecventează acele clase?
3. Ce instrumente legale are Ministerul Educației pentru a garanta accesul egal și
nediscriminatoriu la educație pentru toți copiii, indiferent de limba lor maternă?
4. Ați analizat posibilitatea introducerii unor măsuri de sprijin remediale, materiale în
școlile cu predare în limbile minorităților, acolo unde sunt înscriși și elevi români?"- sunt întrebările adresate de deputatul PSD.

În urma acestei solicitări, Ministerul Educației și Cercetării a transmis că a cerut Inspectoratului Școlar Județean Cluj să analizeze și să formuleze un punct de vedere cu privire la aspectele semnalate, iar din răspunsul IŞJ Cluj, reies următoarele:

"Inspectorii școlari desemnați prin decizia numărul 787 din 8 aprilie 2025 s-au deplasat la Liceul Teoretic Báthory István Cluj-Napoca, au verificat toate documentele privind aspectele din sesizarea cu numărul 3064 din 7 aprilie 2025 transmisă IŞJ Cluj de către domnul Kiss Lorand, părintele evului Kiss Mark, au purtat discuții cu persoanele menționate în sesizare și au luat note de relații de la aceștia. Din notele de relație primite din partea membrilor Comisiei de Prevenire și Combatere a Violenței, a faptelor de corupție și discriminări în mediul școlar și promovarea interculturalității de la nivelul unității de învățământ, prezenți la ședința din 31 martie 2025 se evidențează că întrunirea a fost deschisă de către doamna director Schuller Hajnal în limba maghiară la solicitarea domnului Kiss Lorand ședința continuată în limba română". 

Potrivit IȘJ Cluj, convocatorul și procesul verbal al ședinței au fost redactate în limba română. 

"Liceul Teoretic Báthory István este o instituție de învățământ cu predare în nivelul minorităților naționale. Aici limba de predare este în toate clasele de limba maghiară, iar potrivit prevederilor Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, Capitolul IV, Secțiunea 13, art 60 alin (9): 'În învățământul unii minorităților naționale, în comunicarea internă și în comunicarea cu părinții, reprezentanții legale elevilor, preșcolari și antrepreșcolari, se poate folosi și limba de predare'. 

În privința interzicerii luării de notițe pe parcursul întrunirii din notele de relație, reiese că, la început ședinței, s-a atras atenția domnului Kiss Lorand că nu are dreptul să ia notițe decât cu acordul celor prezenți. Iar după ce acesta a solicitat acest lucru, s-a permis în unanimitate, fapt consemnat și în procesul verbal al Comisiei de prevenire și combatere a violenței, a faptelor de corupție și discriminare din mediul școlar și promovarea interculturalității". 

De asemenea, în răspunsul Inspectoratului Școlar Județean se precizează și că "în cadrul învățământului preuniversitar cu predarea în limbi de minorităților naționale, toate disciplinele se studiază în limba maternă cu inspecția disciplinei limba și literatura română. Liceul Teoretic Báthory István Cluj-Napoca este o instituție de învățământ cu predarea în limba maghiară. Astfel, disciplinele biologia, respectiv geografia, sunt predate în limba maghiară. 

În concluzie, cazul elevului a fost dezbătut și de Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Cluj, ajungând la concluzia că aspectele sesizate nu se confirmă". 

Membrii Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Cluj au decis că nu se impun măsuri la nivelul conducerii liceului cu predare în limba maghiară, iar părintelui i s-a făcut recomandarea "să manifeste deschidere în comunicarea directă cu unitatea de învățământ pentru toate aspectele care vizează procesul educațional". 

Inspectoratul Școlar Județean Cluj a adăugat că va "monitoriza în continuare situația existentă la nivelul liceului Teoretic Báthory István Cluj-Napoca, în vederea respectării cu strictețe de către unitatea de învățământ a prevederilor legale în vigoare".

În ceea ce privește Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, instituția a precizat în răspunsul acordat deputatului Remus Lăpușan că, prin învățământ cu predare în limbile minorităților naționale se înțelege tipul de învățământ în cadrul căruia toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepția disciplinei limba și literatura română. 

Având în vedere specificul acestui tip de învățământ, respectiv esența acestuia de a păstra comunicarea în limba maternă pentru un anumit grup minoritar național, apartenența acestuia la naționalitate, același articol 60 din Legea 198/2023 prevede că în învățământul limbilor minorităților naționale, în comunicarea internă și în comunicarea cu părinții, reprezentanții legale a elevilor, preșcolarilor și ai antepreșcolarilor, se poate folosi și limba de predare".