UBB Cluj: "Dacă nu este predată în condiţii decente, poate ar fi mai bine să renunţăm la istorie de tot"

Reprezentanţii Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) Cluj-Napoca se arată nemulţumiţi de propunerile de plan cadru lansate de Ministerul Educaţiei, susţinând că o singură oră de istorie pe săptămână nu este suficientă.

Profesorii de istorie ai UBB se arată nemulţumiţi de propunerile ministerului în schiţele de plan cadru pentru învăţământul gimnazial. Între cele trei variante lansate spre dezbatere la sfârşitul lui 2015, sunt formulate două propuneri care prevăd câte o oră din aceste materii în primii trei ani de gimnaziu şi două în ultimul, şi una în care istoria are alocate două ore în clasele a V-a şi a VIII-a şi câte una în ceilalţi doi ani. Actualul plan-cadru prevede câte una - două ore de istorie pe săptămână de istorie, până în clasa a VIII-a, când sunt prevăzute câte două ore.

În absenţa unei educaţii umaniste adecvate, generaţiile actuale se limitează, progresiv, la universul superficial al reţelelor de socializare, nemaiştiind cum şi de ce să se insereze în universul tradiţiei şi al culturii, spun dascălii.

"În mod inevitabil, matematica, ştiinţele naturii sau ale comunicării îi leagă pe copiii noştri tot mai mult de calculator. Dar cine să îi apropie atunci, în aceeaşi măsură, de tradiţie, de spiritualitate, de cultură sau de identitatea naţională, dacă matematica se predă în patru ore pe săptămână, iar istoria într-una singură? Echilibrul armonios dintre cultură şi tehnică, dintre spirit şi materie, nu poate fi asigurat de un plan-cadru în care aria curriculară „Om şi societate" nu acoperă nici măcar 20% din totalul de ore!", susţin aceştia.

Profesorii spun că o singură oră de istorie prevăzută în învăţământul gimnazial nu este suficientă, întrucât această materie nu se poate învăţa într-o oră pe săptămână, ca muzica sau desenul. În plus, aceştia susţin că dacă nu este predată timp de două ore în fiecare săptămână, atunci poate ar fi mai bine să se renunţe de tot la această materie.

"La ora actuală, copiii noştri sunt tot mai lipsiţi de cunoştinţele şi practicile intelectuale care le-ar permite să se înscrie în mod conştient pe axa temporală a istoriei, de-a lungul căreia ne-am format, ca oameni şi societate. Iar pentru a-şi forma aceste competenţe de bază în materie de alfabetizare istorică, care să îi transforme în oameni orientaţi în universul culturii şi al valorilor, ei şi profesorii lor au nevoie de un minimum de timp alocat.

Istoria nu se poate învăţa într-o oră pe săptămână, ca muzica sau desenul (care pot să rodească şi pe alte căi, în afara sălii de clasă, în sufletul creativ al elevului). Este inutil, este ineficient, este o pierdere de timp şi de resurse umane. Dacă nu este predată în condiţii decente, timp de 2 ore pe săptămână, pe parcursul întregului ciclu gimnazial, cum s-a practicat decenii la rândul şi cum se mai predă în atâtea ţări ale lumii, atunci poate ar fi mai bine să renunţăm la istorie de tot", spun ei.

Profesorii mai spun că, mai mult decât orice altă disciplină socio-umană, istoria oferă elevilor educaţie democratică, economică sau interculturală şi stimulează spiritul critic, împărtăşirea în comun a valorilor, dar şi capacitatea de a compara şi evalua forme diferite de civilizaţie.

"Cum vom reuşi să formăm cetăţeni responsabili şi implicaţi, refractari la corupţie şi capabili să împingă societatea în direcţia unor idealuri superioare, dacă lecţiile fundamentale pe care ni le oferă istoria nu vor fi învăţate în mod corespunzător, la vârsta potrivită, pe băncile ciclului gimnazial?", se întreabă profesorii clujeni.