Şase arestaţi după ce au furat 600.000 de euro din faţa calculatorului

Cei şase tineri, Mihai Darius Bala, Marius Costel Ştefan, P.R.A., Alin Călin Ungar, Emanuel Chriţă şi Vasile Scăunaş, reţinuţi joia trecută de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Cluj, au fost prezentaţi vineri, cu propunere de arestare preventivă, în faţa unui magistrat de la Judecătoria Cluj-Napoca. Pe numele celor şase au fost emise mandate de arestare preventivă. "Pentru cinci persoane s-au emis mandate de arestare preventivă pentru 29 de zile, iar pentru una s-a emis mandat pentru 20 de zile", a declarat, pentru ZIUA de CLUJ, judecătorul Marian Lucian, purtătorul de cuvânt al Judecătoriei Cluj-Napoca.

Potrivit surselor ZIUA de CLUJ, gruparea infracţională destructurată de DIICOT era coordonată de Mihai Darius Bala, din Cluj-Napoca, pe numele căruia instanţa a emis mandat de arestare preventivă pentru 29 de zile. Aceeaşi soluţie a fost dată de judecător şi pentru ceilalţi tineri, în afară de Vasile Scăunaş. Pentru Scăunaş s-a emis un mandat de arestare preventivă pentru 20 de zile, întrucât, potrivit surselor ZIUA de CLUJ, acesta a fost dispus să colaboreze cu anchetatorii, dând declaraţii mai sincere, iar implicarea lui în fraudă a fost de mai mică amploare, el fiind cel care ridica banii furaţi de ceilalţi din conturile cetăţenilor străini.

Joia trecută, procurorii DIICOT Cluj au destructurat o grupare infracţională specializată în fraude informatice, în acest caz fiind vorba de „phishing", coordonată de un tânăr de 27 de ani din Cluj-Napoca. În urma unor percheziţii care s-au desfăşurat în Cluj, Alba şi în Capitală, au fost duse la audieri opt persoane, din care patru clujeni. În urma audierilor, şase persoane au fost duse la Judecătoria Cluj-Napoca, fiind prezentate magistraţilor cu propunere de arestare preventivă. Cercetările au început încă din 11 februarie 2011, când poliţiştii din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Cluj-Napoca - Serviciul de Combatere a Criminalităţii Informatice s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunilor de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, fraudă informatică şi efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos, de către o grupare formată din 12 persoane din Cluj, Bucureşti şi Alba. Cauza a fost declinată la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Cluj. Potrivit anchetatorilor, membrii grupării infracţionale falsificau pagini de internet ale unor instituţii bancare pe care le transmiteau prin spam persoanelor vătămate în scopul obţinerii datelor de identificare ale instrumentelor de plată electronică ale acestora. „Ulterior, suspecţii au efectuat în mod neautorizat şi fără consimţământul titularilor instrumentelor de plată electronică operaţiuni de transferuri de fonduri, retragere de numerar şi altele, în favoarea lor ori altor membri ai grupării infracţionale", se arată într-un comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Victimele grupării sunt cetăţeni austrieci, germani, finlandezi, suedezi, francezi şi danezi.

Cum se pot evita atacurile de tip phishing

Phishing-ul este una dintre cele mai frecvente infracţiuni informatice, prin care se colectează informaţii confidenţiale de tipul CNP, numere de cont, numere de card, coduri PIN, pentru a fi apoi folosite în scopul sustragerii de bani de la clienţii băncilor. Un mod tipic de operare este cel în care autorul atacului de tip pshishing trimite mesaje prin e-mail sau SMS pretinzând că este reprezentantul unei bănci la care victima are deschis un cont. Adresele de e-mail sunt colectate, de regulă, prin metode folosite şi de spammeri. Rareori adresele de e-mail provin din furtul bazei de date a băncii. "Momeala" folosită de infractori variază de la caz la caz. De exemplu, autorii atacului pot anunţa aşa-zise defecţiuni sau erori tehnice care trebuie remediate prin re-introducerea datelor personale pe o pagină falsificată a băncii. Astfel, victima transmite informaţii confidenţiale chiar pe pagina clonată, iar infractorii au acces la contul acesteia. Specialiştii în informatică îi sfătuiesc pe clienţii băncilor să verifice întotdeauna URL-ul paginii pe care urmează să intre, aceasta fiind cea mai importantă măsură pentru a evita un atac de tip pshishing. Mai exact, verificarea adresei se face mergând cu mouse-ul deasupra link-ului. Astfel, adresa va apărea în bara de jos a browserului. În majoritatea cazurilor de phishing link-ul va fi sub forma unui IP, de tipul http://82.11.123.26/bank/index.html, sau o adresă fără nici o legătură cu site-ul original, în loc de, cum ar fi, http://www.bank.com. În astfel de situaţii, informaticienii spun că cel mai sigur e să se acceseze site-ul real al unităţii bancare de unde se poate verifica dacă mesajul primit are legătură sau nu cu realitatea.