Număr record de condamnaţi în dosarele DNA

În primele nouă luni ale anului 2012, numărul condamnaţilor a ajuns la 552, iar până la finalul anului a crescut la 771 de persoane. Munca procurorilor nu a rămas fără ecou, în Raportul Comisiei Europene (CE) privind Progresul României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, dat publicităţii în 30 ianuarie 2013, prima constatare legată de combaterea corupţiei fiind investigarea cu succes, a DNA, a cazurilor în care are competenţă.

"Concret, Comisia Europeană se referă la investigatiile desfăşurate de DNA, raportat în special la finalitatea proceselor penale. Astfel, se constată că în anul 2012, deciziile de condamnare definitivă s-au dublat faţă de anul anterior, acestea vizând politicieni din toate partidele politice importante. De asemenea, raportul remarcă o creştere constantă a cauzelor cu fraudă a fondurilor europene instrumentate de DNA, atât ca trimiteri în judecată, cât şi ca decizii de condamnare. În premieră, toate aceste rezultate de succes sunt privite a fi ca un exemplu de urmat pentru întregul corp al procurorilor", arată reprezentanţii DNA. "În concluzie, acest raport reconfirmă performanţa DNA în instrumentarea cazurilor de corupţie la vârf şi insistă asupra nevoii de menţinere şi garantare a stabilităţii şi independenţei organelor de urmărire penală, inclusiv a DNA", se mai precizează în comunicat.

În ceea ce priveşte numărul persoanelor achitate în cursul anului 2012, în urma anchetelor DNA, acesta se ridică la 48. Totodată, au fost dezincriminate 15 persoane. Potrivit unui raport al DNA, aproximativ jumătate d in persoanele condamnate definitiv în urma anchetelor procurorilor anticorupţie deţineau funcţii importante, fiind conducători de instituţii publice, demnitari, ofiţeri de poliţie, magistraţi şi avocaţi. Peste 33% din persoanele condamnate definitiv în perioada 2010-2012 au primit pedepse cu executare. Un raport complet al activităţii DNA pentru anul 2012 va fi prezentat la sfârşitul lunii februarie, a spus Livia Seplecan, purtătorul de cuvânt al insituţiei.

La Cluj, cea mai mediatizată condamnare definitivă într-un caz cercetat de DNA, a fost, anul trecut, cea a fostului vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Radu Bica. Acesta a fost condamnat definitive la cinci ani de închisoare, în 4 octombrie 2012, pentru luare de mită. Denunţătoarea sa, Aspazia Droniuc, a fost condamnată şi ea, definitive, la trei ani de închisoare cu suspendare. O altă condamnare care a zguduit mediul politic a fost cea a deputatului Virgil Pop, care a primit o pedeapsă definitivă de 5 ani de închisoare pentru trafic de influenţă.

Tot anul trecut au fost demarate anchete cu miză mare, precum cea a fostului primar Sorin Apostu şi a soţiei sale, Monica Apostu. Procesul celor doi se apropie de final, la Curtea de Apel Mureş, în primă instanţă. Sorin Apostu mai este cercetat într-un alt dosar de corupţie, în care urmează să fie trimis, din nou, în judecată.

Alte cazuri aflate încă pe rolul instanţelor, instrumentate de procurorii DNA Cluj, sunt cel al contabilei de la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, Cosmina Druţă, acuzată că a furat din conturile insituţiei peste 2 milioane de euro sau cel al Stelei Trif, acuzată că a dotat, prin firma sa, 55 de spitale din ţară cu aparatură produsă într-o mahala din India, fraudând fonduri europene. Dosarul comisarului şef Mihai Curt de la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Cluj este cel mai recent caz în care procurorii DNA Cluj au formulat acuzaţii împotriva unei persoane cu o funcţie importantă în comunitatea locală. Ofiţerul Curt este acuzat de trafic de influenţă şi a fost arestat preventive în 18 ianuarie.

În anul 2006, numărul condamnaţilor definitiv în dosarele instrumentate de procurorii DNA era de 155, în anul 2007 a scăzut la 109, în 2008 era de 97, în 2009 a crescut la 131, în anul 2010 a ajuns la 154, iar în anul 2011 a crescut la 298.