EVENIMENT. Speologii clujeni: gheţarul din Scărişoara ar putea fi cel mai mare din lume
- Scris de Ziua de Cluj
- 15 Iul 2010, 22:13
- Eveniment
- Ascultă știrea
Volumul gheţarului ar putea depăşi 112.000 metri cubi, potrivit studiului.
Gheţarul Scărişoara este cel mai important obiectiv turistic natural al judeţului Alba şi are grosimi între 11 metri şi 36 de metri, astfel încât volumul ar putea depăşi 112.000 metri cubi.
în acest moment, cel mai mare bloc de gheaţă subterană din lume este considerat a fi gheţarul din peştera Dobsinska, din Slovacia, care are între 107.000 şi 112.000 de metri cubi.
Speologul clujean Iosif Viehmann (foto) arată că peştera Scărişoara şi gheţarul din interiorul ei a pierdut titlul de “minune a lumii” în favoarea parcului naţional Retezat, din cauză că accesul turiştilor în peşteră era “o ruşine”. “Gheţarul a fost pe lista următoarelor minuni ale lumii, s-a trimis o echipă care să studieze şi au descoperit că accesul în zona turistică este o ruşine. Pe o porţiune de 14 metri până în “Sala Mare” accesul era o groază, ruşinos pentru un turist”, a declarat Viehmann pentru Ziua de Cluj. El arată că situaţia s-a remediat între timp, “dar acum e târziu”.
Peştera este în atenţia cercetătorilor de la Institutul de Speologie “Emil Racoviţă” - departamentul Cluj, primul institut de speologie din lume, fondat de savantul Emil Racoviţă în 1920. Astfel, se fac studii ce "vizează reconstituirea schimbărilor climatice din ultimii 2.000 de ani (schimbări de temperatură, precipitaţii şi de vegetaţie)", pe baza depozitului de gheaţă din peştera Gheţarul Scărişoara, potrivit geologului clujean Aurel Perşoiu.
Rezultatele definitive vor fi publicate după ce vor fi finalizate toate calculele şi proiecţia tridimensională a blocului de gheaţă, se arată într-un comunicat de presă. Cele mai recente măsurători, de acum trei ani, arată că în unele puncte gheţarul ajunge la o grosime de 30 de metri, potrivit lui Viehmann.
Primele menţionări despre Gheţarul Scărişoara ca obiectiv turistic au fost făcute în 1847 şi 1857, unde se arată echiparea cu scări de lemn a avenului de intrare în gheţar.
