Minele din Finlanda şi modelul parteneriatului public-privat

"Majoritatea proiectelor miniere din economiile dezvoltate ale lumii sunt investiţii private, iar această caracteristică are la bază câteva motive bine întemeiate. În primul rând, în economiile de piaţă, statul îşi păstrează un rol de reglementare, şi nu de actor principal. În al doilea rând, o investiţie într-un proiect minier presupune un element incontrolabil - evoluţia pe termen lung a preţurilor pentru materiile prime. Astfel, un investitor privat îşi poate permite să-şi rişte banii, în timp ce statul nu-şi permite să rişte banii contribuabililor. În cazul unor proiecte de amploare, apare şi problema lipsei de lichidităţi, astfel încât statul nu poate investi într-o exploatare chiar dacă ar dori acest lucru", se arată în materialul menţionat.

Potrivit acestuia, asemenea proiecte sunt considerate parteneriate de tip public-privat, deoarece resursa aparţine statului, care încasează redevenţe. În plus, dezvoltarea economică generată de aceste proiecte este importantă: infrastructură, cercetare, educaţie, ocuparea forţei de muncă şi patrimoniu.

În acest context, modelul finlandez este unul de succes, bazat pe eficienţa economică şi pe protecţia mediului. Conform sursei citate, pe lângă potenţialul de exploatare, Finlanda mai are ca avantaje disponibilitatea datelor geologice, o infrastructură bună, forţă de muncă pregătită, un grad redus de risc social şi politic, legislaţie stabilă, sprijin guvernamental pentru industria minieră şi o atitudine pozitivă a localnicilor faţă de minerit.

"În septembrie 2008, odată cu primele semne ale recesiunii din Europa, guvernul finlandez a luat decizia de a sprijini industria minieră prin ajutoare directe. Condiţiile sunt ca proiectul să aibă o amploare şi o durată care să genereze un impact semnificativ asupra economiei la nivel regional şi naţional. Concret, statul finlandez poate acorda ajutor prin finanţarea totală sau parţială a unor elemente de infrastructură necesare pentru noile exploatări - reţele electrice, apă, canalizare, căi ferate, şosele sau porturi - sau prin formarea sau specializarea personalului în instituţii publice", spun cei de la Săptămâna Financiară.

De altfel, modelul finlandez devine sursă de inspiraţie pentru Grecia. Guvernul elen a acordat European Goldfields autorizaţia finală pentru a construi două mine de aur de dimensiuni mari în nordul Greciei, iar compania a obţinut o finanţare totală de 750 de milioane de dolari de pe piaţa internaţională, potrivit sursei citate. Astfel, grecii speră să reuşească cu ajutorul industriei să scape de colapsul financiar spre care pare să se îndrepte ţara.

(D.E.)