Doamna de fier a justiţiei îl judecă pe fostul primar Apostu

Judecătoarea a trimis după gratii 28 de persoane în dosarul permiselor false din Argeş, stabilind pedepse aspre, de până la 14 ani de închisoare.

Dosarul în care sunt judecaţi Sorin Apostu, omul de afaceri Călin Stoia, soţia fostului primar, Monica Apostu, şi denunţătoarea Aspazia Droniuc, a fost înregistrat vineri, 9 martie, la Curtea de Apel Mureş. Dosarul a fost repartizat aleatoriu judecătoarei Mihaela Ramona Creţu, iar primul termen de la Mureş a fost stabilit pentru data de 2 aprilie. Cei doi inculpaţi în stare de arest preventiv, Sorin Apostu şi Călin Stoia, urmează să fie transferaţi de la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Gherla la Penitenciarul Mureş, unde se vor afla pe durata procesului în cazul în care instanţa nu va dispune judecarea lor în stare de libertate.

"Judecătorul căruia i-a fost distribuit dosarul va hotărî, probabil la primul termen, lista martorilor care vor fi citaţi", a declarat Sergiu Bogdan, avocatul lui Călin Stoia. În dosarul în care Apostu este acuzat de luare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani şi fals au rămas valabile toate actele, atât cele de urmărire penală, cât şi cele din faza cercetării judecătoreşti desfăşurată la Cluj. În 7 martie, Curtea de Apel Cluj a dispus scoaterea de pe rol a dosarului şi trimiterea acestuia la instanţa din Mureş, după ce în 20 februarie Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea de strămutare a cazului, formulată de avocatul Gheorghiţă Mateuţ, care îl reprezintă pe Sorin Apostu. "Termenul a fost stabilit pentru data de 2 aprilie, iar dosarul a fost înregistrat în cursul zilei de azi (vineri, 9 martie - n. red.) pe rolul Curţii de Apel Mureş. Cauza a fost repartizată judecătoarei Ramona Mihaela Creţu, cea care a judecat şi dosarul permiselor din Argeş. Are o reputaţie de bun profesionist", a declarat, pentru ZIUA de CLUJ, Anuţa Duşa, purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Mureş.

Procesul permiselor false din Argeş s-a judecat timp de trei ani şi s-a terminat în februarie 2012 cu condamnări aspre. Anchetatorii anticorupţie au descoperit că în perioada 2006-2008 la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări Vehicule Argeş s-a constituit un grup infracţional care facilita mai multor persoane obţinerea permiselor de conducere contra unor sume de bani. Grupul număra 28 de persoane şi era condus, potrivit procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), chiar de către şeful Serviciului, comisarul-şef Gheorghe Vlăsceanu. Dosarul permiselor false are 104 volume, spre deosebire de cel al lui Apostu, care numără doar nouă volume. Dacă în procesul lui Apostu, instanţa clujeană urma să audieze 36 de martori, în cazul permiselor din Argeş au fost audiate 79 de persoane. După o muncă asiduă desfăşurată pe parcursul a trei ani şi 149 de şedinţe de judecată ce durau şi până la 12 ore, judecătoarea Mihaela Ramona Creţu a dat şi sentinţele: 14 ani de închisoare cu executare pentru comisarul-şef Gheorghe Vlăsceanu, 11 ani şi opt luni pentru comisarul Vasile Voinea şi încă alte 14 pedepse cu executare. Nici ceilalţi inculpaţi nu au fost achitaţi, primind pedepse cu suspendare. Judecătoarea Creţu a apelat la toate metodele legale pe care le avea la îndemână ca magistrat pentru judecarea cu celeritate a procesului: mandate de aducere pentru martori, inclusiv audieri prin videoconferinţă pentru cei ce nu se aflau în ţară, amenzi pentru amânări pe care le-a considerat nejustificate, aplicate inclusiv avocaţilor şi instituţiilor de la care se aşteptau documente pentru dosar. Magistratul a amendat inclusiv Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Dolj pentru că nu a adus un martor la proces, deşi instanţa a dat o astfel de dispoziţie.

Una dintre inculpatele din "dosarul Apostu", denunţătoarea Aspazia Droniuc, a fost deja condamnată în alt dosar penal, cel al fostului vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Radu Bica. Droniuc, denunţătoare în ambele dosare de corupţie, a fost condamnată joi, 8 martie, de Tribunalul Cluj la 1 an şi 10 luni de închisoare cu suspendare, sub acuzaţia de dare de mită. Aceasta nu s-a prezentat în faţa instanţei clujene la nici unul dintre procese, invocând ori starea de sănătate, ori teama de "furcile caudine" ale presei. Unul dintre avocaţii altor inculpaţi din "dosarul Apostu" a spus că, având în vedere renumele judecătorului căruia i-a fost distribuit dosarul, nu crede că Aspazia Droniuc va mai putea să lipsească de la proces. "Judecătoarea o va audia, aşa cred", a spus avocatul.

Afacere "de familie"

Procurorii DNA Cluj spun că Sorin Apostu masca mita pe care ar fi primit-o atât de la Aspazia Droniuc, proprietara societăţii Groupe Frarom Agent de Asigurare, cât şi de la directorul companiei de salubruzare Brantner-Vereş, Călin Stoia, prin contracte fictive de consultanţă juridică încheiate de cei doi oameni de afaceri cu avocata Monica Apostu, soţia fostului primar. Mita în valoare de 125.000 de euro, după evaluările procurorilor DNA, ar fi fost dată pentru ca Sorin Apostu să le înlesnească celor doi oameni de afaceri încheierea unor contracte. În cazul Aspaziei Droniuc era vorba de contractul de asigurare a parcului auto al Regiei Autonome de Transport Urban Călători Cluj, iar în cazul lui Călin Stoia de contractul de salubrizare a municipiului Cluj-Napoca.