Terenuri retrocedate din Cluj, vândute de fostul şef de la drumuri naţionale

Clujeanca Maria Almăşan a iniţiat procesul de retrocedare a unei suprafeţe de 1.600 de metri pătraţi de pe strada Lunii încă din 2007. Pe terenul naţionalizat de regimul comunist erau construite două imobile, un sediu administrativ al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Cluj şi una din cele patru case construite ca locuinţe de serviciu pentru angajaţi.

"Terenul pe care au fost construite aceste imobile a fost câştigat de mătuşa mea în instanţă. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) le-a vândut în 2008, chiar când Tribunalul ne-a dat o sentinţă favorabilă, pe Legea 10/2001. Apoi, după ce Primăria Cluj-Napoca a făcut recurs, Curtea de Apel Cluj a menţinut sentinţa, iar în mai 2009 am primit o hotărâre definitivă din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie", a spus, pentru ZIUA de CLUJ, Gheorghe Coroian, nepotul clujencei care şi-a câştigat drepturile în instanţă.

Zilele trecute, fostul director general al CNADNR a fost trimis în judecată de procurorii DNA tocmai pentru vânzarea caselor de pe strada Lunii, precum şi pentru alte "afaceri imobiliare" pe care le-a făcut în anul 2008. Bihoreanul Dorin Gavril Debucean este acuzat că a înstrăinat "la pachet", odată cu cele patru vile situate pe strada Lunii din Cluj-Napoca, şi o casă din localitatea Feleac, precum şi un teren de 38.000 de metri pătraţi în Oradea, toate aceste bunuri aparţinând companiei. Anchetatorii spun că Debucean a vândut bunurile unei societăţi comerciale "în schimbul sumei de 4.146.918 lei (1.115.702 euro), în condiţiile în care valoarea de piaţă reală a imobilelor era de aproximativ 2.335.306 euro, deci a cauzat companiei un prejudiciu în valoare de 1.219.604 euro". Societatea care a cumpărat imobilele se numea Prototip SRL, din Oradea, şi a revândut casele. "Firma Prototip a revândut imobilele, iar apoi a mai fost un cumpărător. Cred că totul s-a făcut pentru a se pierde urma ilegalităţilor. Am cerut la DRDP să mute imobilele de pe terenul pe care l-am câştigat, că doar sunt construcţii uşoare, din lemn. Acum vrea să intabuleze clădirile cineva din Satu Mare, care le-a cumpărat ultima oară. De trei ani mă chinuiesc, însă primăria refuză să mă pună în posesie, deşi am o sentinţă definitivă", susţine Coroian, care spune că nu a primit nici măsuri reparatorii, cum ar fi compensaţiile băneşti.

Familia care a câştigat dreptul definitiv asupra terenului în cauză prin decizia nr. 5667 din 15 mai 2009, dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a apelat la un executor judecătoresc pentru a fi pusă în posesie. "Primăria a făcut contestaţie la executare", a spus Coroian. Judecătoria Cluj a respins cererea primăriei de suspendare a executării silite, în dosarul 21309/211/2011, iar în prezent procesul este în recurs la Tribunalul Cluj.

Gheorghe Coroian spune că în perioada în care CNADNR a vândut casele de pe Lunii a fost în audienţă la primărie, la Sorin Apostu. "În 30 de zile de la primirea sentinţei definitive de retrocedare trebuia să fim puşi în posesie, dar acest lucru nu s-a întâmplat nici până în prezent. Am fost şi la Sorin Apostu, care a dat în faţa mea un telefon la DRDP şi, chipurile, i-a luat la rost. Apoi mi-a zis că voi fi anunţat ce măsuri se iau, însă nimeni nu mi-a mai spus nimic", se plânge Gheorghe Coroian. Purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu, a declarat că pentru o parte din teren, respectiv cel vândut de CNADNR, Maria Almăşan va primi o compensaţie bănească. "S-a făcut dispoziţie la prefect în 2011, iar dosarul va fi trimis la Fondul Proprietatea. Pe cealaltă parte de teren, care a fost concesionat de primărie către DRDP, s-a dat restituire în natură. Având în vedere că sunt clădiri construite pe acel teren, proprietara va prelua toate sarcinile, adică poate negocia chiria cu concesionarul, dar trebuie să facă o negociere", a explicat Buzatu.