Mircea Jorj trebuie să primească de la stat 100.000 de lei pentru demitere

Mircea Jorj a fost numit în postul de subprefect, la propunerea PSD, în martie 2009, după ce s-a creat alianţa de guvernământ PDL-PSD. După ce a preluat funcţia, Jorj a participat la un examen, în 29 septembrie 2009, în urma căruia a fost admis şi a primit statutul de înalt funcţionar public. La scurt timp după examen, în data de 3 octombrie 2009, Jorj, la fel ca alţi subprefecţi din ţară, a fost demis după emiterea a două hotărâri de guvern, acesta fiind efectul politic al ieşirii PSD de la guvernare.

După ce a fost destituit, Mircea Jorj a cerut în instanţă, la Curtea de Apel Cluj, secţia contencios administrativ, anularea hotărârilor de guvern nr. 1161/2009 şi nr. 1162/2009, prin care a fost înlăturat din funcţie. Jorj a pierdut procesul, însă avea să câştige recunoaşterea concursului prin care şi-a dobândit statutul de înalt funcţionar, într-o altă acţiune. Astfel, în dosarul 8688/2/2009, de la Curtea de Apel Bucureşti, în care Victor Banţă a dat în judecată Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP), solicitând anularea concursului organizat în perioada 28-29 septembrie 2009 pentru ocuparea funcţiilor publice vacante corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici (prefecţi şi subprefecţi), Mircea Jorj şi alţi şase subprefecţi demişi au intervenit în litigiu. Intervenienţii au arătat că examenul a fost susţinut în mod legal, iar instanţa le-a admis cererea, sentinţa fiind pronunţată în 1 aprilie 2011. "La data de 8.10.2009 comisia de concurs pentru recrutarea înalţilor funcţionari a comunicat intervenienţilor că au fost declaraţi admişi.

Potrivit art.40 alin.1 din Regulamentul nr. 1/2008, preşedintele comisiei de concurs a transmis lista candidaţilor admişi Secretariatului General al Guvernului, însoţită de propunerea de numire a acelor candidaţi care au obţinut un punctaj mai mare decât punctajul minim prevăzut la art. 28 (respectiv 70 de puncte), în limita posturilor vacante de inspector guvernamental pentru care s-a organizat concursul. Nesocotind concursul organizat de Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) sus-menţionat, precum şi adresa MAI - ANFP nr. 1911774/27.10.2009 prin care termenul de 30.10.2009 - termen limită de exercitare temporară a funcţiilor de subprefect/prefect a fost prelungit până la data de 31.12.2009, Guvernul României nu a numit în funcţie pe intervenienţi", se arată în sentinţa Curţii de Apel Bucureşti.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a respins recursul guvernului şi a menţinut sentinţa Curţii de Apel, astfel că Mircea Jorj a câştigat, definitiv, în instanţă statutul de înalt funcţionar public şi implicit postul de subprefect. Decizia ÎCCJ a fost pronunţată în urmă cu trei săptămâni. "Petiţionăm MAI şi guvernul. Le solicităm definitivarea pe funcţii şi achitarea drepturilor salariale pe doi ani. Este un drept al nostru, dacă cei de la MAI sau guvern pot, ar fi cazul să recupereze banii care ni se cuvin de la domnul Boc, pentru că el a refuzat să ne pună în funcţie", a declarat Mircea Jorj, pentru ZIUA de CLUJ.

Fostul subprefect, care ocupă în prezent funcţia de preşedinte al PSD Cluj-Napoca, are de recuperat de la stat suma de 100.000 de lei, banii reprezentând salariile de care a fost privat după demisie până în prezent. În ceea ce priveşte reinstalarea în funcţia de subprefect, Mircea Jorj spune că nu este interesat de aceasta, fiind implicat în politică. "Nu vreau să mă întorc la această funcţie, vreau doar să mi se recunoască statutul de înalt funcţionar public", a conchis Jorj.