28.000 de foşti refugiaţi etnic în Cluj

Milioane de lei din bugetul de stat ajung lunar în buzunarele persoanelor care beneficiază de ajutorul de refugiat. Problema e că procurorii suspectează faptul că nu toate aceste persoane sunt îndreptăţite la ajutor, motiv pentru care au luat la puricat dosarele de la Casa de Pensii Cluj (foto) şi au început audierea mai multor persoane care ar racola pensionari. Conducerea Casei de Pensii susţine că, de la modificarea din 2008 a Legii privind persoanele persecutate etnic, este mult mai uşor ca oamenii să primească acest drept.

Ancheta procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), începută în urmă cu două zile la Casa de Pensii Cluj, scoate la iveală modul facil în care bătrânii din Cluj pot obţine două-trei sute de lei pe lângă pensie dacă arată că au fost obligaţi să se refugieze în România din localităţile ocupate de Ungaria în perioada 1940-1945. Directorul adjunct al Casei de Pensii Cluj, Vasile Dolean, spune că şi el a sesizat unele cazuri în care dosarul de refugiat ridica suspiciuni, dar că nu are ce face deoarece "legea este permisivă". "Numărul de refugiaţi a crescut în ultimul timp deoarece legea este mai permisivă pentru acordarea acestui drept de persecutat etnic, căci, practic, a dispărut noţiunea de refugiat. Înainte de modificarea din 2008 a Legii nr. 189/2000 se făcea referire numai la refugiu. Graniţa fiind în Feleac, cei care s-au refugiat în România din Ungaria aveau acest drept. Venind cu noţiunea de persecutat etnic, indiferent dacă în statul ocupat vremelnic sau în altă parte, cu declaraţiile a doi martori se poate obţine acest drept", a spus Vasile Dolean. De asemenea, prin modificarea din 2008, solicitanţii nu mai trebuie să demonstreze cu documente trecerea graniţei, iar martorii nu trebuie să fie obligatoriu foşti refugiaţi.

Potrivit lui Dolean, în acest an s-au înregistrat deja 1.660 de dosare, în vreme ce anul trecut au fost 2.110. "La ora actuală, în judeţul Cluj sunt 28.000 de persoane care beneficiază de ajutorul de persecutat etnic", a declarat Dolean. Conform legii, beneficiarii acestui drept primesc la pensie câte 100 de lei pentru fiecare an de refugiu. "La o medie de 200 de lei de om, înmulţit cu 28.000, avem suma plătită din bugetul de stat", a precizat directorul adjunct al Casei de Pensii.

Bătrânii întâlniţi de reporterii ZIUA de CLUJ la sediul Casei de Pensii spun că nu au auzit de persoane care să mintă în ce priveşte statutul de refugiat. "Am venit să-mi fac dosar, căci până acum nu am ştiut de lege, nu m-am interesat. În '45 eram mic, aveam 6 ani. Am fugit în Măguri-Răcătău. Eu sunt din Beliş. Când am fugit, abia am scăpat. Solicit ajutorul pe bază de martori, refugiaţi şi ei", ne-a spus un bărbat. Un altul îşi aduce aminte că "tot satul a luat foc, am fugit". Acesta spune că şi-a făcut singur dosarul, auzind de la o verişoară despre legea care îi dă dreptul la ajutorul de refugiat.

În urma percheziţiilor de la Casa de Pensii Cluj, două angajate de la ghişee şi jurista Dorina Podoabă au fost duse la sediul DNA Cluj pentru audieri. "Ele se ocupă de preluarea dosarelor persecutaţilor etnic. Mi-au spus că au fost întrebate dacă cunosc anumite persoane, dar au spus că nu", a precizat Dolean. Surse judiciare susţin că persoanele despre care au fost întrebate angajatele sunt racolatori de pensionari, cărora le-au întocmit dosare de ajutor de refugiat. Cele trei salariate şi-au reluat activitatea chiar a doua zi după audierea de la DNA, însă au interdicţia de a părăsi ţara.