Barbarie la Cluj: cireşele se fură cu... drujba

Celebra livadă de cireşe din Palocsay este distrusă de culegători ilegali care o taie cu motofierăstraiele ca să ajungă la fructe. Singurii păzitori au rămas doi căţei: Fili şi Bruno.

Din fosta livadă a Clujului, odinioară premiată, au rămas doar umbrele unor pomi fructiferi care în ciuda neglijenţei se încăpăţânează în fiecare an să rodească. Rămasă fără stăpân din pricina unor procese interminabile de retrocedare, livada de cireşe a fost masacrată şi în acest an de culegătorii de ocazie care rup crengile cu totul. Fructele se vând ieftin pe piaţa neagră.

Crengile pomilor se usucă pe pământ după ce au fost smulse din copaci. Fructele putrezesc în iarbă aruncate de-a valma de haitele de culegători care descind în fiecare an din Cluj şi împrejurimile lui în livada situată la capătul cartierului Gheorgheni. "Livada asta e a tuturor şi a nimănui, nici nu e dată, nici nu e întreţinută. E păcat că Dumnezeu tot le dă fructe, iar noi le lăsăm distruse. Se taie cu motofierăstraiele, iar autorităţile spun că nu pot face nimic", afirmă un clujean care locuieşte în zonă şi depune mărturie despre intensa activitate nocturnă din zona Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj (SCDPC).

Doar în luna iunie, cu ocazia acţiunilor desfăşurate de poliţiştii din cadrul Secţiei 3 de Poliţie, au fost identificate 10 persoane suspecte care au sustras cireşe şi care s-au ales cu dosare penale pentru furt. Totuşi, fructele fiind "la liber", nimeni nu se sfieşte să adune o găleată-două. Pe stradă, clujenii pot da instrucţiuni precise despre "unde se fură cireşe", fără să se mire că sunt întrebaţi despre asta. Cireşele ajung pe piaţa neagră şi asigură venituri modeste pentru vânzătorii lor. Cel mai des, în preajma halelor agroalimentare, aceştia culeg cumpărători din pricina preţului mic, aproape jumătate din preţul pieţei. În ultimele 20 de zile, potrivit statisticilor Primăriei Cluj-Napoca, Poliţia locală a întocmit 17 procese-verbale de constatare a contravenţiei pe numele unor vânzători ambulanţi care comercializau cireşe în afara locurilor amenajate. Suma amenzilor depăşeşte 15.000 de lei, iar peste 400 de kilograme de cireşe au fost confiscate şi depuse la administraţia financiară, pentru vânzare. Banii recuperaţi rămân la bugetul de stat, a cărui administraţie nu investeşte nimic în protejarea culturii şi în producţie.

Singurii doi paznici ai livezii au rămas Bruno şi Fili, un imens rottweiler negru şi o corcitură tărcată "rea a dracului". "I-am legat aci de pomi, de vreo două săptămâni, să-mi rămâie şi mie măcar de-un compot. Am mai ieşit noaptea să strig la ei: mă oamini, măcar nu rupeţi crengile să rămâie şi la anu', da' parcă ai cu cine? N-ai ce face, e săracă lumea!", spune domnu' Nelu, care are pământ de straturi şi o căsuţă în apropiere.

Oficialii SCDPC nu au putut fi contactaţi în cursul zilei de ieri pentru a explica de ce abandonează culturile, câtă vreme retrocedările nu s-au operat tehnic către noii proprietari. Scandalul retrocedărilor de la fosta livadă Palocsay a ajuns în octombrie anul trecut şi la Strasbourg după ce mai mulţi cetăţeni germani, moştenitori ai unor terenuri în zonă şi posesori ai unor sentinţe definitive şi irevocabile în favoarea lor, au acuzat autorităţile române că refuză să pună în aplicare legea.

Amintim că staţiunea de cercetare a atacat în instanţă deciziile comisiilor locală şi judeţeană prin care, după verificări care au durat mai bine de doi ani, hostezsenilor li s-a recunoscut dreptul la proprietate pe 53 de hectare din livadă. Hostezsenii s-au constituit parte la proces şi au cerut instanţei să fie puşi în posesie. Deocamdată nu s-a decis nimic în acest caz. În prezent, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj administrează 366 de hectare de teren. Prin Hotărâre de guvern, în 2009 s-a decis ca staţiunea să se reorganizeze pe o suprafaţă de peste 170 de hectare (Trupul Centru - n. red.), restul suprafeţei trecând la Agenţia Domeniilor Statului spre a ajunge la revendicatori.