Ce implică "starea de alertă" şi ce acte normative o reglementează

Ce implică "starea de alertă" şi ce acte normative o reglementează

Starea de alertă este reglementată de articolul 53 din Constituţia României, dar şi de OUG 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. Legea fundamentală spune că starea de alertă trebuie să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere libertăţii.

Odată cu expirarea decretului care a prelungit starea de urgenţă, în 15 mai, România ar putea intra în „stare de alertă”. Aceasta va permite autorităţilor să menţină anumite restricţii pentru a limita efectele negative provocate de epidemia de COVID-19, scrie Mediafax.

Potrivit articolului 53 alineatul (1) din Constituţie, „exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav”.

Alineatul (2) al aceluiaşi articol prevede că „Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii”.

Pe de altă parte, un alt act normativ care stabileşte reglementări în cazul stării de alertă este Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă

Conform articolului 2 litera f) a OUG 21/2004, starea de alertă se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă.

De asemenea, şi articolul articolul 4 din aceeşi ordonanţă de urgenţă stabileşte la articolul (2) că „Pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituţia României măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii, aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia”.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, marţi, într-o conferinţă de presă, că după data de 15 mai este posibilă varianta ca starea de urgenţă să fie înlocuită cu starea de alertă.

Întrebat dacă după 15 mai are posibilitatea să prelungească starea de urgenţă sau dacă Guvernul poate da stare de alertă, Iohannis a spus că este posibil să fie stare de alertă după această dată. „Decizia nu o vom lua mâine (miercuri – n.r.) fiindcă vrem să urmărim cum evoluează situaţia din punct de vedere epidemiologic. ŞI decizia dacă vom prelungi starea de urgenţă sau dacă vom găsi o formă alternativă, de exemplu, stare de alertă, o vom lua probabil în cursul săptămânii viitoare, când avem noi date despre mersul epidemiei, însă pot să vă spun, poate cu titlu de premieră, că legislaţia secundară aferentă variantei în care nu prelungim starea de urgenţă este aproape finalizată. Eu am dorit să fim pregătiţi din timp şi pentru o variantă şi pentru cealaltă”, a spus Iohannis.

Comenteaza