Ce propune clujeanul care vrea să devină şef DNA

Ministerul Justiţiei anunţă astăzi că a încheiat interviurile cu candidaţii la funcţiile de procuror-şef la Direcţia Anticorupţie şi respectiv de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

nivel înalt şi mediu", dar şi alte măsuri, dacă va fi numit procuror-şef la DNA.">

Din comisia care a acordat sprijin ministrului Justitiei în realizarea interviurilor au făcut parte Dragoş Dumitru - procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; Viorel Cerbu - procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie; Nelu Ciobanu - procuror general al Parchetului de lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, selectat în cadrul Comisiei pentru calitatea sa de fomator INM la disciplina management judiciar; Claris Dan - psiholog la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, colaborator al INM.

Zece dintre cei 11 candidaţi care au îndeplinit condiţiile de participare la selecţie au susţinut interviul, iar proiectele acestora au fost publicate pe site.

"La implementarea planului de management voi folosi experienţa deja dobândită în calitate de procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru îmbunătăţirea rezultatelor existente.

Am o vechime în funcţia de procuror de 34 de ani, am parcurs toate gradele profesionale, mi-am desfăşurat activitatea în sectorul de urmărire penală, am mai deţinut funcţii de conducere în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, respective procuror şef al 17 Serviciului Teritorial Cluj (2003-2005) şi în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respective procuror şef al Serviciului de combaterea corupţiei şi criminalităţii organizate (1998-1999). Mi-am desfăşurat activitatea în calitate de procuror şi în cadrul Secţiei de combaterea corupţiei a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (2002-2003). Am reuşit să mă adaptez foarte bine la toate structurile de parchet, cunoscând sau confruntându-mă cu diferite stiluri de management. Am conştientizat astfel necesitatea unei bune organizări a activităţii din cadrul unei instituţii.

Practic, în sistemul parchetelor aceasta este o condiţie, un factor esenţial în obţinerea performanţelor de către fiecare procuror în parte, prin modul în care munca repartizată îl pune în valoare şi îl ajută să se afirme. Situaţia este similară şi în cazul personalului auxiliar.

În prezent îmi desfăşor activitatea în cadrul Serviciului Teritorial Cluj al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Cunosc foarte bine modul în care funcţionează Direcţia Naţională Anticorupţie şi voi fi preocupat de orientarea managementului spre performanţă. Voi avea în vedere crearea unei atmosfere de coeziune şi echilibru, de motivare individuală a fiecăruia şi de creare a unei concurenţe pozitive, care să conducă la optimizarea activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Aducerea la îndeplinire a obiectivelor din planul de management reprezintă un proces complex, care este guvernat de obiectivitate, flexibilitate şi capacitatea preluării semnalelor transmise ca urmare a evaluării activităţii", scrie Irimie în proiectul său.

Vezi ataşat proiectul procurorului clujean Ioan Irimie, candidat la şefia DNA.

Ioan Irimie a fost şef al Serviciului Teritorial Cluj al DNA, dar a fost revocat din funcţie în 2005 de către procurorul clujean Daniel Morar, ajuns în funcţia de şef al Direcţiei Anticorupţie. De atunci, postul a fost ocupat de Laura Oprean, iar Irimie a ajuns la Tribunalul Sibiu, unde a deţinut funcţia de prim-procuror, iar ulterior s-a întors la Cluj, pe funcţia de procuror.

Actualul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este procurorul clujean Daniel Morar. Acesta a fost numit procuror şef al DNA în august 2005, pentru un mandat de trei ani, iar în februarie 2009 a fost reînvestit pentru încă un mandat. În 12 august mandatul acestuia a fost prelungit cu şase luni.

Ce propune Irimie

A. Adoptarea unor măsuri urgente să îmbunătăţească gestionarea cazurilor,
precum şi accelerarea procedurilor în cazurile importante de corupţie la nivel
înalt, pentru a se evita tergiversarea anchetelor penale şi împlinirea
prescripţiei;
B. Îmbunătăţirea rezultatelor în ceea ce priveşte investigarea şi urmărirea penală
a cazurilor de fraudă cu fondurile Uniunii Europene şi privind achiziţiile
publice;
C. Îmbunătăţirea coordonării politicilor anticorupţie la cel mai înalt nivel pentru
a preveni şi pedepsi actele de corupţie;
D. Dovedirea de rezultate convingătoare în recuperarea produselor infracţiunii;
16
E. Anchete profesioniste şi imparţiale în ceea ce priveşte cazurile de corupţie la
nivel înalt şi mediu;
F. Consolidarea activităţii de urmărire penală în combaterea faptelor de corupţie;
G. Înlăturarea neregulilor procedurale pentru a se evita trimiterea înapoi la
Direcţia Naţională Anticorupţie a dosarelor de către instanţele de judecată din
cauza unor nereguli procedurale constatate în timpul investigaţiilor sau în
cursul punerii sub acuzare;
H. Accelerarea luptei împotriva corupţiei în domeniile vulnerabile, precum
asistenţa medicală, administraţia locală, administraţia fiscală şi achiziţiile
publice, pe baza informaţiilor furnizate de Direcţia Generală Anticorupţie şi
Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul Ministerului Administraţiei şi
Internelor, sesizările din partea altor instituţii publice fiind practic absente;
I. Întărirea cooperării între organismele administrative şi D.N.A. pentru
creşterea fluxului de sesizări provenite de la instituţiile publice, numărul lor
scăzut indicând existenţa unui sistem mai degrabă ineficient în detectarea
corupţiei din administraţia publică - cooperare interinstituţională;
J. Combaterea actelor de corupţie care afectează actul de justiţie;
K. Întărirea independenţei procurorului care constituie o garanţie necesară pentru
o justiţie echitabilă, imparţială şi eficientă;
L. Creşterea standardelor de integritate în sistem şi sporirea importanţei
deontologice în activitatea curentă a procurorului.