Ce şi cum mâncăm în Postul Crăciunului

Nu numai sub aspect sufletesc, ci şi pentru organism abţinerea de la mâncărurile mai grele reprezintă un beneficiu al perioadei Postului Crăciunului, care începe mâine. ZIUA de CLUJ vă prezintă câteva repere din punct de vedere nutriţional şi al tradiţiilor specifice postului, dar şi cum se raportează unii clujeni la intervalul următor.

Cei care doresc să ţină post au la dispoziţie numeroase mâncăruri, de la cele mai simple - pâine, fructe, legume, dulceţuri, zacuscă, chiar pateuri de post - până la preparate disponibile în cadrul cantinelor sau al restaurantelor. Unele localuri îşi adaptează în perioada Posturilor Mari, în special în cel al Paştelui şi al Crăciunului, meniul. Spre exemplu, la restaurantul Meteor pot fi găsite ciorbe de fasole şi de legume, la felul I, respectiv şniţele de soia, salată orientală, pilaf de orez, iahnie de fasole sau ciulama de ciuperci.

“Meniul de post este mai ieftin, costă cam între 8-9 lei cu tot cu pâine. Unul de dulce e cam 11-12 lei. Salata este inclusă în meniu indiferent de felul acestuia”, specifică Florin Mihu, ospătar la restaurantul Meteor. O opţiune pentru mâncare de post sunt şi restaurantele chinezeşti, unde poate fi comandată o porţie de legume, bambus şi ciuperci, cu garnitură de orez. La Bistro Tramway, o ciorbă de post, de roşii sau de linte poate fi comandată pentru 9 lei, iar o salată mediteraneeană (trebuie precizat că nu doriţi să conţină brânză, dacă este cazul), mai precis o porţie de 350 de grame este 15,99 lei. O porţie de cartofi prăjiţi costă 5 lei, iar una de cartofi aurii 9 lei. Ambele porţii au câte 200 de grame. În zilele când este dezlegare la peşte, adică începând de duminica viitoare în fiecare sâmbătă şi duminică şi în zile dedicate anumitor sfinţi, dacă acestea sunt marţea sau joia, poate fi comandat şi peşte fără ou. Dezlegare la untdelemn şi vin este în fiecare sâmbătă şi duminică, marţea şi joia şi în zilele anumitor sfinţi.

Specifice Postului Crăciunului sunt colindele, ce aduc aminte de îngerii care au slăvit Naşterea Domnului şi de păstorii care au primit vestea minunată. Colindele încep odată cu postul, dar sunt cântate în biserici după sărbătoarea Sfântului Nicolae şi îşi găsesc punctul culminant în seara Ajunului Naşterii Domnului (24 spre 25 decembrie), urmând ca ele să continue până la Bobotează. În unele zone preotul merge cu icoana în casele credincioşilor în preajma Crăciunului. Mai demult, oamenii de la ţară spălau oalele înainte de Post, pentru a pune început bun perioadei în care urmau să ducă o viaţă mai austeră, inclusiv din punct de vedere alimentar. Un alt obicei specific îl reprezentau şezătorile de iarnă, organizate în sânul unor comunităţi de la sat în zilele lucrătoare.

Ce spun clujenii

“Ţin postul. Prefer să renunţ la ceva pentru altul. Nu mănânc aşa mult şi prefer să dau, în schimb, celuilalt”, spune Alexandru, un tânăr de 18 ani, ortodox, care adaugă că în perioada postului participă mai des la slujbe, încercând să nu piardă nici una. “Omul este lăsat de Dumnezeu să se roage Lui şi facă numai bine celui de lângă el. Săracul a postit tot timpul. Cine are posibilitatea este bine, dar eu sunt pensionar, am soţia în spital, dacă am, mănânc, dacă nu, nu”, povesteşte Alexandru, pensionar, care crede că atunci când resursele financiare sunt limitate, postul este unul permanent.

“Eu ţin post de două ori pe săptămână, nu am încercat până acum mai mult”, punctează Dina, o tânără romano-catolică. “Intenţionăm să ţinem, dar nu din punct de vedere religios, ci mai mult pentru sănătate, detoxifiere, siluetă. Faptul că este post religios ne ajută să facem asta, dacă ne-am fi apucat într-o perioadă oarecare, ar fi, probabil, mai greu”, explică două tinere ortodoxe, Roxana şi Laura.