Cetatea Báthory, şansa ratată a turismului din Şimleu

„Şimleul e dăruit din partea lui Dumnezeu cu tot felul de daruri. Are o poziţie romantică, iar hotarul îi este cât se poate de roditor".

„Şimleul e dăruit din partea lui Dumnezeu cu tot felul de daruri. Are o poziţie romantică, iar hotarul îi este cât se poate de roditor. Oraşul se întinde sub poalele Măgurei, care se ridică în partea de meazănoapte până la o înălţime de peste 500 m, fiind acoperită cu vii şi pomet în partea dinspre oraş". Aşa era descris al doilea oraş al judeţului în „Schiţa monografică a Sălagiului", din 1908.

Mai prozaic, Şimleu Silvaniei este al doilea oraş ca mărime din judeţul Sălaj, situat la o jumătate de oră de mers cu maşina de Zalău. Cu o populaţie de 13.200 de locuitori, oraşul este atestat documentar din 1251. Istoria medievală a Şimleului este strâns legată de cea a familiei princiare Báthory. Trebuie făcută distincţie între cele două ramuri ale familiei Báthory. Prima ramură îl are ca protagonist pe Ştefan Báthory I de Ecsed, cel care s-a aflat sub comanda regelui Matia Corvin şi care a ajuns guvernator al Transilvaniei în 1479. Statuia sa apare alături de alţi trei generali ai regelui în ansamblul monumental Matia Corvin de la Cluj.

Cealaltă ramură este cea a Báthoreştilor de Şimleu, cea care a dat mai mulţi voievozi sau principi ai Transilvaniei, dar mai cu seamă pe ilustrul Ştefan Báthory, rege al Poloniei şi Lituaniei. La Şimleu Silvaniei au existat două cetăţi. Prima şi cea mai veche este localizată pe Măgura Şimleului. A avut un rol preponderent militar fiind amplasată strategic. Cea de a doua cetate este cea ale cărei ruine se mai păstrează şi astăzi în centrul oraşului. Cetatea Şimleului a intrat în posesia familiei Báthory în 1351 şi a devenit reşedinţa prinţilor ardeleni ai familiei.

Cel care avea să aducă faimă numelui Báthory în întreaga Europă a fost Ştefan Báthory II de Şimleu, care între 1575-1586 a fost regele Poloniei şi Lituaniei şi care s-a născut chiar între zidurile cetăţii familiei sale din Şimleu. Astfel, oraşul sălăjean este unul dintre cele doar trei localităţi din România unde s-au născut capete încoronate, alături de Cluj (Matia Corvin) şi Sinaia (Carol al II-lea şi Regele Mihai).

În secolul al XIX-lea, dreptul de posesiune a ceea ce a mai rămas din cetate este transmis familiei Bánffy, care a dat-o în arendă oraşului Şimleu pe 50 de ani. Ulterior, acesta intra definitiv în proprietatea oraşului.

Glorie pierită

Din castelul şi cetatea falnică de odinioară, astăzi se mai păstrează doar două din turnurile de colţ, bastionul porţii celei de-a doua fortificaţii şi unele ziduri de incintă. Bastioanele au fost recent renovate, dar întregul ansamblu se găseşte într-o stare deplorabilă. Zidul de incintă este năpădit de buruieni, iar pe unele porţiuni este prăbuşit. În incinta cetăţii se mai păstrează un bastion, care conservă câteva elemente de arhitectură medievală, cum ar fi ancadramentele ferestrelor de la primul nivel sau blazonul familiei Báthory - trei dinţi de balaur pe un scut - deasupra intrării.

Surprinde existenţa în incinta cetăţii a două monumente care nu au nimic de a face cu cetatea. Primul este un monument închinat eroilor din primul război mondial, iar al doilea reprezintă un omagiu adus „eliberatorilor" sovietici. În cetate se fac săpături arheologice preventive. Cercetătorul ştiinţific Csók Zsolt, din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, specializat în istorie medievală, crede că există două direcţii privind protecţia monumentelor.

„În primul rând, este nevoie de sensibilizarea comunităţii, de acea educaţie primară, care trebuie să ducă la formarea unui comportament civic. Chiar dacă nu sunt fonduri pentru renovare, comunitatea locală trebuie să înveţe să protejeze ceea ce deţine. În al doilea rând, implicarea autorităţilor locale reprezintă 50% din salvarea unui monument, căci despre salvarea cetăţii de la Şimleu trebuie să vorbim", spune acesta.

Ştefan Báthory, regele Poloniei, născut la Şimleu Silvaniei, ar putea reprezenta, la mai bine de 400 de ani de la moartea sa, o şansă pentru relansarea turistică a oraşului său natal. Pentru aceasta ar trebui ca autorităţile locale să pună în aplicare planul de renovare a cetăţii Báthory şi să o înscrie în circuitul turistic. Totuşi, de mai bine de trei ani, Primăria Şimleului îşi exprimă intenţia de a accesa fonduri europene pentru renovarea cetăţii şi includerea ei în circuitul turistic, dar până acum proiectul nu a demarat.

Alte atracţii locale

În afara cetăţii, oraşul păstrează alte câteva edificii de o certă valoare arhitectonică. Printre ele, Biserica Romano-Catolică, în stil gotic, datează din 1534, fiind construită de către Ştefan Báthory II de Şimleu şi de soţia lui, Katarina Telegdi, în cinstea naşterii fiului lor. De asemenea, două plăcuţe montate în 1993 amintesc că oraşul a dat lumii un ilustru principe şi rege. Una dintre plăcuţe este bilingvă, româno-maghiară, iar cealaltă, în polonă.