CLUJ ESTE EUROPA? Mitrea: Ceea ce s-a întâmplat în urbanismul clujean după 1990 nu ne face cinste

CLUJ ESTE EUROPA? Mitrea: Ceea ce s-a întâmplat în urbanismul clujean după 1990 nu ne face cinste
Arhitectul Vasile Mitrea s-a alăturat campaniei CLUJ-ESTE-EUROPA? Mitrea, semnatarul proiectelor care au pus baza cartierelor Grigorescu şi Gheorgheni din Cluj-Napoca, a analizat ceea ce este european şi neeuropean în oraş.

Cunoscutul arhitect clujean Vasile Mitrea s-a arătat nemulţumit de felul în care s-a dezvoltat oraşul din punct de vedere urbanistic după 1990. Noile cartiere nu au nimic european în ele, crede Mitrea.

"M-am plimbat prin Cluj cu un arhitect german care lucrează în Finlanda şi a spus un lucru în legătură cu care eu am atras de mult timp atenţia.  Avem un cadru natural pe care nu am ştiut să îl valorificăm. Ceea ce s-a întâmplat la Cluj după 1990 nu ne face cinste, din punct de vedere urbanistic. Am acceptat un boom imibiliar, pe considerentul că multe apartamente înseamnă mulţi bani la buget. Primăria s-a gândit la beneficii de moment, nu la viitor, ceea ce reprezintă o politică păguboasă. Trebuia să facem o campanie de locuire, nu una de locuinţe. Oamenii care locuiesc acolo au nevoie de spaţii verzi, de grădiniţe, de şcoli, reţea de străzi, locuri de parcări ocazionale şi transport în comun. Nu au nimic din toate acestea. În centru, am făcut numai cosmetizare şi nu am încercat să vitalizăm patrimoniul pe care îl avem. Asta ar însemna conservare şi punere în valoare de la acoperiş la pivniţe. Vrem să devenim un obiectiv turistic, dar în ritmul acesta în 20 de ani nu vom mai avea ce să arătăm", a afirmat Mitrea.

Mitrea, semnatarul proiectelor care au pus baza cartierelor Grigorescu şi Gheorgheni, a găsit argumente istorice pentru care Clujul este un oraş european.

"Nu doar poziţia geografică, ci şi zestrea moştenită plasează Clujul între oraşele europene. Are o vechime de două milenii, atestată, a îndeplinit funcţii administrative în Principatul Transilvaniei. Este un centru de învăţământ încă din secolul al XVIII-lea, un centru de cultură, iar în secolul al XX-lea a devenit n centru medical de prestigiu. Din punct de vedere arhitectural, avem mărturii din toate etapele de dezvoltare din Evul Mediu: medievală, renascentistă, barocă, puţin rococo, neoclasic; la cumpăna dintre secolele XIX şi XX a apărut şi art nouveau, unde suntem însă mai slab reprezentaţi ca Timişoara, Arad sau Târgu Mureş, avem şi art deco. Avem moşeniri şi din perioada modernă, iar patromoniul socialist trebuie privit critic, cu bune şi rele", a spus Vasile Mitrea.

Comenteaza