Clujean participant la protestul diasporei: "Eu am durere de cap... și sunt răgușit de când am fost gazaţi". Ce spun specialiştii despre efectele secundare

Clujean participant la protestul diasporei: "Eu am durere de cap... și sunt răgușit de când am fost gazaţi". Ce spun specialiştii despre efectele secundare

Printre protestatarii care încă suferă de pe urma gazelor lacrimogene folosite vineri, 10 august 2018, de către jandarmi în timpul mitingului diasporei de la Bucureşti, se numără şi un clujean, care acuză dureri de cap şi iritarea căilor respiratorii.

Tot mai mulţi dintre oamenii care au fost prezenţi la protestul diasporei din Capitală, de vineri, 10 august 2018, acuză reacţii adverse la gazele care au fost folosite împotriva lor de către Jandarmerie. Un clujean, care a călătorit la Bucureşti pentru a lua parte la manifestare, acuză dureri de cap şi răguşeală, chiar şi după 4 zile de la eveniment: "Eu am durere de cap... și sunt răgușit de când am fost gazaţi. În rest sunt ok. Ne revenim ușor, ușor", spune protestatarul. 

Ce spune un cercetător din Timişoara despre efectele secundare ale gazelor lacrimogene

Raul Pătraşcu, cercetător la Institutul OncoGen din Timișoara şi fost consilier de stat în domeniul politicilor de sănătate la Cancelaria Primului Ministru Dacian Cioloș, scrie pe site-ul www.contributors.ro despre efectele secundare pe care le pot avea gazele asupra adulţilor, copiilor şi bătrânilor, în condiţiile în care acestea au fost folosite vineri de jandarmi.

"Dar ce conține gazul lacrimogen? Există mai multe tipuri de chimicale ce pot fi utilizate pentru a obține amestecul necesar, însă de departe cele mai populare și „eficiente” (a se citi – puternice) sunt cele pe bază de clor și/sau arsenic, două elemente extrem de toxice pentru organismul uman – și anume gazul CS (o-Clorobenziliden malononitril) sau gazul DM (10-Cloro-5,10-dihidrofenarsazinina). Jandarmeria nu a precizat ce tip de gaz a fost folosit, însă având în vedere efectul imediat, putem specula că s-a folosit tipul CS. Gazele lacrimogene precum CS sau DM sunt clasificate ca și arme chimice și este interzisă utilizarea lor în război, conform convenției de la Geneva, art. I (5) din 1993 însă iată, ele sunt utilizate împotriva cetățenilor civili", se arată în articol.

Efectele pe termen scurt includ iritația și arsura puternică a pielii, ochilor și a căilor respiratorii, descărcare masivă de mucus din nas, dezorientare, amețeală, respirație dificilă sau chiar pierderea cunoștinței. "Așa cum s-a văzut vineri, în concentrație mare gazele pot induce tuse puternică, vărsături sau arsuri ale pielii. În unele cazuri poate provoca cicatrici de arsură permanente ale feței, sau chiar moartea în cazul celor ce suferă de tulburări psihice", avertizează Raul Pătraşcu.

Aceste efecte sunt și mai pronunțate la copii datorită debitului respirator mai ridicat în comparație cu adulții, permițând accesul unei concentrații mai mari de gaz în tractul respirator. La fel se întâmplă și în cazul bătrânilor, a căror capacitate de regenerare celulară este mult scăzută și deci expunere poate duce la complicații precum pneumonie sau chiar cancer.

Expunerea la gaze lacrimogene precum CS este extrem de toxică, însă substanţele pot avea urmări grave asupra sănătăţii, şi după ce organismul nu mai este expus gazelor: "Pe termen lung, studiile arată că expunerea anterioară duce la pierderi de sarcină, complicații pulmonare precum pneumonie sau emfizem, afectare hepatică sau cardiacă", spune cercetătorul.

Raul Pătraşcu condamnă dur Jandarmeria pentru modul în care gazele au fost folosite, protestatarii fiind expuşi constant la o cantitate mare de substanţe nocive: "Utilizarea acestor gaze de către Jandarmeria Română, în rafale și deci în concentrație mare, este cu atât mai condamnabilă iar ancheta procurorilor trebuie să ia în calcul efectele toxice asupra cetățenilor expuși – adulți, copii și bătrâni."

Comenteaza