Clujul, în faţa unei ierni grele

România ar putea avea de-a face în curând cu “cea mai grea iarnă din ultimii 1.000 de ani”, după cum au anunţat meteorologii polonezi.

Zona Clujului este vulnerabilă la temperaturi joase din cauza reliefului şi a construcţiilor din anii comunismului. Oficialii autorităţilor clujene se arată optimişti şi asigură că nu vor fi probleme în caz de frig şi vreme rea. Specialiştii în construcţii au însă mari rezerve.

Vestea cea rea le-a fost dată europenilor de către Institutul de Meteorologie din Polonia care au explicat că gerul şi viscolele vor fi cauzate de schimbarea curentului oceanic Gulfstream, “răspunzător” de păstrarea unor temperaturi echilibrate pe continent. Fenomenul ar fi accelerat, potrivit specialiştilor polonezi, de explozia de la platforma petrolieră British Petroleum, din Golful Mexic, chiar în zona unde se formează curentul cu pricina. Meteorologii clujeni sunt sceptici faţă de respectiva teorie, însă nu au dorit să comenteze, pentru că “nu mai emitem prognoze pe termen lung”.

“Au mai fost ierni grele în judeţ. Cea mai scăzută temperatură la Cluj-Napoca a fost de -34.2 grade Celsius, înregistrată în 23 ianuarie 1963, dată la care s-a atins minimul şi la Dej, cu -35.2 grade Celsius. Un alt prag minim a fost atins şi în 1985, când a fost foarte frig şi la Turda şi Huedin”, a precizat Carol Pavai, şeful Serviciului Prognoză din cadrul Centrului Meterorologic Transilvania Nord. O explicaţie a fenomenului ar fi aceea că zonele mai joase, cum sunt cele în care este situat Clujul şi Dejul, sunt predispuse la temperaturi mai scăzute în timpul iernii. “Frigul, zăpada sau viscolul sunt fenomene fireşti în timpul iernii, nu ar fi nimic neobişnuit să fie mai intense”, a mai spus Pavai.

“Suntem pregătiţi pentru orice fel de iarnă. Toate instalaţiile sunt în perfectă stare de funcţionare şi chiar suntem mai dotaţi decât în iarna trecută”, a afirmat Emil Miron, directorul Regiei Autonome de Termoficare (RAT) Cluj. Investiţiile recente în acest sens s-au ridicat la aproximativ două milioane de lei. Mare parte din sumă a fost alocată reparării şi înlocuirii de echipamente pentru două centrale termice din Mănăştur, care furnizează căldură pentru 1.500 de apartamente. “Cea mai importantă realizare a nostră este, în prezent, faptul că nu va creşte preţul gigacaloriei. Acesta va rămâne tot la 165 de lei”, a punctat directorul RAT. “Suntem pregătiţi pentru orice, poate scădea temperatura şi la -30 de grade Celsius”, a asigurat Miron. Aproximativ 40.000 de apartamente din Cluj-Napoca sunt branşate la RAT.

Reabilitarea termică a clădirilor este, la ora actuală, o măsură eficientă de “apărare” de intemperiile vremii. Factura la căldură se reduce, astfel, cu 35-40%. Aproximativ 120 de blocuri din cele 1.400, câte sunt la Cluj, adică mai puţin de 10% din total, fac parte din programul de reabilitare termică derulat de primărie. “Mai sunt asociaţii care au ales să facă aceste lucrări în afara programului, dar sunt foarte puţine”, a precizat Oana Buzatu, purtătorul de cuvânt al municipalităţii clujene.

Firmele care se ocupă de lucrările de izolare exterioară a locuinţelor au fost afectate serios de criză, după cum a precizat un specialist în domeniu care a ţinut să îşi păstreze anonimatul. “Nu prea avem de lucru şi tarifele au scăzut atât de mult, încât aproape că nu mai merită să preluăm asemenea lucrări”, a explicat sursa citată. Astfel, dacă în perioada 2007-2010 partea de manoperă pentru un metru pătrat de izolaţie se plătea cu 35 de lei, acum s-a ajuns la doar 17 lei. În plus, oamenii evită să mai contracteze firme din domeniu, preferând să lucreze cu persoane particulare.

O viziune mult mai sumbră ne oferă un alt specialist, Lushi Astrit, austriac stabilit la Cluj de câţiva ani, proprietar al societăţii Leriscom SRL. “Clujul stă rău şi foarte rău. Spun asta în calitate de inginer de construcţii. Când am venit în România am văzut numai gri şi betoane. În blocurile comuniste se pierde 60-70% din căldură. Betonul este conductor de energie şi pe lângă geamurile vechi, care nu sunt termopan, se scurge foarte multă căldură. Am văzut multe crăpături şi fisuri care se umplu cu poliester, ceea ce este o aberaţie. Dacă va fi o iarnă grea va fi şi mai rău pe termen lung, pentru că frigul afectează şi mai mult structura acestor blocuri. Am văzut mult mucegai în locuinţele de la Cluj, se ştie cât de nociv este pentru sănătate”, a precizat specialistul.

O situaţie mai bună au însă cei care locuiesc în casele construite mai recent, care au deja aceste izolaţii. Pe de altă parte, în opinia austriacului, cam 80% dintre lucrările termice efectuate în cadrul programului naţional ar fi de mântuială. “Contractele au fost acordate unor firme mari, care subcontractează societăţi mai mici care au ca angajaţi oameni necalificaţi. Am observat că sunt foarte mulţi din Bistriţa. Nu sunt în regulă nici lucrarea, nici materialele, asta este părerea mea , din ce am văzut eu la Cluj”, a declarat Astrit. Firma sa nu a intrat în programul la care face referire, pentru că “nu sunt de acord cu stilul care este impus acolo, repede şi ieftin”. Inginerul execută, astfel, izolaţii numai cu materiale din Austria, iar o lucrare de izolare termică exterioară executată ca la carte ar costa între 150 şi 200 de lei pe metru pătrat.

“Când am venit în România şi am făcut izolaţie la casa mea, oamenii venea să se uite ca la circ: ce face ăsta, lipeşte polistiren pe casă. Acum, eu plătesc 270 de lei pe lună pentru încălzirea unei locuinţe cu şapte persoane, iar vecinul, fără izolaţie, dă 1.100 de lei pentru casa lui, în care stau două persoane”, a rezumat specialistul.

Activitatea de deszăpezire a celor 524 de străzi ale municipiului Cluj-Napoca va fi asigurată şi în acest an de către SC Rosal Grup SRL şi SC Brantner Servicii Ecologice SA. “Plata acestor servicii se face în baza unor facturi acceptate la plată în baza unor procese-verbale de recepţie a lucrărilor. Nu se plăteşte staţionarea, deci, dacă nu ninge, nu plătim. Între intervenţii nu se plăteşte nimic, se achită strict lucrările efectuate”, a declarat Oana Buzatu. “Astfel, costurile sunt direct legate de intensitatea intemperiilor. Ca exemplu, pentru iarna 2007-2008 valoarea de 798.958,66 lei. Pentru anul 2009, de exemplu, am avut cuprinsă în buget suma de 4.147.000 de lei, din care s-a plătit pe ianuarie, februarie şi martie suma de 1.230.000 de lei”, a mai spus Buzatu. Utilajele de intervenţie sunt dotate cu sisteme GPS.

“Informaţii destul de hazardate”

“Nu putem aprecia declaraţiile polonezilor, în condiţiile în care noi nu avem nici prognoza pe sezon, însă sunt nişte informaţii destul de hazardate, nu ştim pe baza căror studii au fost emise. Date de o asemenea amploare erau oferite, de obicei, de către englezii de la Centrul European de Prognoză sau de Meteo France, instituţii care au, într-adevăr, date inclusiv de pe ocean”, a explicat Meda Georgescu, meteorolog de serviciu la Administraţia Naţională de Meteorologie. Potrivit specialistei, am putea avea în acest an o vreme mai rece ca cea de anul trecut, cu mai multe precipitaţii specifice, dar şi una moderată, fără fenomene extreme.

“Dovada” sosirii iernii: vine Hruşcă!

În folclorul urban clujean există o pildă, anume că putem fi siguri că iarna a sosit atunci când Ştefan Hruşcă, cunoscutul folkist interpret de colinzi, vine la Cluj. Poanta este o parafrază la celebrele bancuri cu Chuck Norris.

Cea mai grea iarnă a ultimelor două milenii, în 1700

Istoricul clujean Sandu Diaconescu a efectuat un studiu al climei din zona ţării noastre şi din Europa ultimilor 2.000 de ani şi a constatat mari fluctuaţii în evoluţia temperaturii şi a precipitaţiilor. “Când au venit romanii, la noi în ţară, era mult mai cald. Au urmat răciri şi reîncălziri ale vremii, iar cel mai friguros an a fost 1700. Un an de-a dreptul catastrofal, atât în privinţa frigului din timpul iernii,
cât şi a precipitaţiilor, care au fost abundente”, a explicat specialistul.

Oamenii de atunci erau mult mai legaţi de vreme, depindeau mult de evoluţia ei şi erau mai vulnerabili, aveau puţine mijloace ca să apere de frig şi inundaţii. Totuşi, aceste schimbări nu se fac peste noapte, ci în perioade relativ lungi de timp. “Istoria ne demonstrează că într-o viaţă de om nu sesizezi schimbări majore ale climei. De asta nu cred nici în teoria cu iarna cea groaznică, nici în cea cu încălzirea globală. Mă pot aştepta la cea mai grea iarnă din ultimii 10 ani, dar nu dintr-o mie”, apreciază Diaconescu.