Clujul, pe primul loc din țară la prezența la vot a tinerilor

Potrivit datelor publicate de Consiliul Tineretului din România, la alegerile din mai 2019, 75,63% dintre tineri între 18 și 35 de ani au ieșit la vot.

Consiliul Tineretului din România a lansat o campanie prin care îi îndeamnă pe tineri să participe la alegerile prezidențiale. Duminică, 10 noiembrie, se desfășoară primul tur al scrutinului prezidențial.

Organizația a publicat cu această ocazie și o analiză a participării tinerilor în precedentele alegeri: cele europarlamentare. “Prezența semnificativă a tinerilor la alegerile europarlamentare și la referendumul organizat pe 26 mai 2019 a creat o emulație în societate, fiind pentru prima dată după mult timp când tinerii nu au fost percepuți ca fiind o categorie socială absentă la alegeri“, spune Consiliul Tineretului din România (CTR), citat de Edupedu.ro.

Potrivit analizei cu privire la europarlamentare, județele în care s-a înregistrat cea mai mare prezență a tinerilor la vot raportat la numărul total de tineri cu domiciliul în acel județ sunt marile centre universitare:

La alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, participarea tinerilor în funcție de populația cu domiciliu în România a fost echilibrată din punct de vedere al genului – feminin (45,21%), masculin (41,31%), se arată în analiza CTR. Federația precizează că participarea tinerilor a fost preponderent mai mare în mediul urban (46,82%), față de mediul rural (38,97%).

Concluziile CTR, pornind de la analiza participării tinerilor la alegerile europarlamentare 2019:

• “Realizarea unei analize și adoptarea unui set de măsuri cu privire la fenomenul migraționist intern în rândul tinerilor către așa-zisele ‘orașe magnet’. În absența unor politici de locuire, fenomenul de suprapopulare reprezintă o realitate sau o perspectivă extrem de apropiată.
• Realizarea unei analize și adoptarea unei set de măsuri cu privire la migrația tinerilor din România. Este important să vedem în ce măsură tinerii din mediul rural sunt mai expuși acestui risc decât cei din mediul urban. De asemenea, este important să identificăm care sunt categoriile de tineri care se confruntă cu riscuri pornind de la statutul socio-economic.
• Prezența tinerilor în mediul urban reprezintă un factor înșelător raportat la situația din teren.
• Discrepanțele între municipii și orașele sub 10.000 de locuitori, mult mai apropiate de caracteristicile unor localități din mediul rural din punct de vedere al calității vieții, sunt semnificative și trebuie analizate în detaliu.
• Realizarea unor campanii de promovare a participării la vot la nivel național în zonele în care s-a înregistrat o participare scăzută a tinerilor, în special în mediul rural.
  Introducerea votului prin corespondență în cazul tuturor categoriilor de alegeri, pentru a nu exista premisele neparticipării tinerilor la vot prin prisma incertitudinii privind situația locativă.”